Agregator de ştiri

Probele de evaluare a competențelor din cadrul primei sesiuni (iunie - iulie) a examenului național de bacalaureat 2026 se desfășoară în intervalul 8 - 17 iunie în conformitate cu următorul calendar:

• 8 - 10 iunie: Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română [proba A];

• 10 - 11 iunie: Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă [proba B];

• 11 - 12 iunie: Evaluarea competențelor digitale [proba C];

• 15 - 17 iunie: Evaluarea competențelor lingvistice într-o limbă de circulație internațională [proba D].

Potrivit datelor înregistrate și furnizate de comisiile județene/comisia ISMB de organizare a examenului, sunt așteptați să susțină examenul în prima sesiune (toate probele sau, în funcție de rezultatele obținute în sesiunile anterioare și recunoscute ca atare, doar probele nepromovate) peste 130.000 de candidați (absolvenți de liceu din promoția curentă și din seriile anterioare).

Evaluarea competenţelor lingvistice pentru limba română, limba maternă şi limba modernă, precum şi a celor digitale se realizează, pentru fiecare candidat, de către doi profesori examinatori (cadrul didactic care a predat disciplina respectivă la clasă și un alt cadru didactic de aceeaşi specialitate din unitatea de învăţământ). În situațiile în care această condiție nu poate fi îndeplinită sau în cazurile în care cadrele didactice se află în incompatibilitate, profesorii examinatori vor fi selectaţi din alte școli.

Rezultatele obţinute de fiecare candidat la probele de evaluare a competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română, în limba maternă și într-o limbă de circulaţie internaţională se exprimă prin stabilirea nivelului de competenţă corespunzător, în concordanță cu grilele naționale sau europene (așadar, nu se acordă note sau calificative de tip admis/respins).

În același mod, rezultatele evaluării la proba de evaluare a competenţelor digitale se exprimă, de asemenea, prin stabilirea nivelului de competenţă în raport cu standardele europene recunoscute în domeniu şi în conformitate cu prevederile metodologiei de examen.

Se interzice candidaților la examenul de bacalaureat să introducă în sălile de examen ghiozdane, rucsacuri, sacoșe, poșete și altele asemenea, candidații având obligația de a lăsa obiectele menționate în sala de depozitare a obiectelor personale stabilită de comisia de bacalaureat în acest scop.

În sălile de examen, candidații nu pot avea, asupra lor, în obiectele de îmbrăcăminte sau încălțăminte, în penare și în alte obiecte de depozitare personale sau în băncile în care sunt așezați în săli, telefoane mobile, căști audio, dispozitive tip IoT, precum și orice alte mijloace electronice de calcul sau de comunicare ce permit conectarea la internet/la rețele de socializare, ce ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor, pentru efectuarea calculelor, pentru comunicarea cu alți candidați/asistenți din centrul/centrele de examen sau cu exteriorul. De asemenea, sunt interzise comunicarea între candidați sau cu exteriorul, copierea, transmiterea de materiale care permit copiatul sau schimbul între ei a foilor din lucrare, ciornelor, notițelor sau de materiale care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor.

Candidații care încalcă regulile de acces și de participare la examen sunt eliminați, indiferent dacă materialele/obiectele au fost folosite sau nu, dacă au fost introduse de aceștia sau de alți candidați, de către cadrele didactice din comisie sau de alte persoane și indiferent dacă ei au primit sau au transmis respectivele materiale.

Probele sunt monitorizate/înregistrate audio-video.

În situația în care un candidat refuză să răspundă sau să rezolve subiectele propuse la una dintre probele de evaluare a competenţelor lingvistice şi digitale, se consideră că nu a susţinut proba.

Reprezentanţii presei au acces în unităţile de învăţământ liceal care organizează probe de evaluare a competenţelor lingvistice și digitale sau în centrele de examen doar cu avizul preşedintelui comisiei şi însoţiţi de un membru al comisiei, exclusiv înainte de începerea sau după încheierea probelor. Pentru realizarea materialelor specifice (înregistrări/fotografii/preluări de imagini etc.) este necesar acceptul persoanelor care apar în acele materiale.

Susţinerea probelor de evaluare a competenţelor este una dintre condițiile obligatorii pentru promovarea examenului de bacalaureat.

Probele scrise din sesiunea iunie - iulie 2026 vor începe luni, 29 iunie - Limba şi literatura română (vom reveni în perioada următoare cu un comunicat de presă dedicat desfășurării acestora).

BIROUL DE PRESĂ

Ziua de 5 iunie are o semnificație aparte pentru educația românească, marcând nașterea lui Gheorghe Lazăr, întemeietorul învățământului modern în limba română.

Moștenirea sa ne amintește că educația are puterea de a schimba destine.

Nu întâmplător, așadar, astăzi sărbătorim Ziua Învățătorului, iar această zi are, pentru noi, o dublă semnificație!

Recunoștință și apreciere tuturor celor care au ales și își respectă misiunea de a cultiva cunoașterea și de a fi inspirație pentru generațiile pe care le formează.

Vă mulțumim pentru efortul și pasiunea puse în slujba școlii!

La mulți ani!

Ministerul Educației și Cercetării (beneficiar) implementează, în perioada 01.07.2024 - 30.06.2028, proiectul „Reglementări noi pentru un Curriculum Relevant și Educație Deschisă" - RECRED, care vizează susținerea implementării noului curriculum pentru învățământul liceal, în parteneriat cu Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare (CNCE), Casa Corpului Didactic București, Casa Corpului Didactic Buzău, Casa Corpului Didactic Cluj, Casa Corpului Didactic Olt.

În contextul demarării activității A.4.3. Formarea cadrelor didactice din învățământul liceal în vederea implementării noului curriculum, cele 4 CCD partenere (Casa Corpului Didactic București, Casa Corpului Didactic Buzău, Casa Corpului Didactic Cluj și Casa Corpului Didactic Olt) au lansat, în data de 26.05.2026, apeluri de selecție pentru ocuparea unor posturi de experți, în afara organigramei, respectiv posturi de formatori care vor livra programe de formare acreditate, pentru formarea a 15 000 de cadre didactice care predau, la nivel liceal, discipline din trunchiul comun.

Regăsiți mai jos linkurile către anunțurile de selecție publicate pe paginile web ale celor 4 CCD partenere:

• CCD București (regiunile București-Ilfov și Sud-Muntenia);

• CCD Buzău (regiunile Sud-Est și  Nord-Est);

• CCD Cluj (regiunile Nord-Vest și Centru);

• CCD Olt (regiunile Sud-Vest Oltenia și Vest).

Comisia Europeană a lansat o cerere de contribuții pentru studiul de impact referitor la revizuirea Directivei (UE) 2019/790 privind dreptul de autor și drepturile conexe pe piața unică digitală.

Prin această consultare, Comisia Europeană urmărește colectarea de dovezi, date, informații și opinii din partea actorilor interesați cu privire la impactul acestei directive, precum și identificarea principalelor provocări și aspecte problematice legate de utilizarea conținutului protejat de drepturi de autor în contextul inteligenței artificiale, respectiv al cercetării, combaterea pirateriei online și aplicarea dreptului unic la o remunerație echitabilă.

Consultarea se adresează unei game largi de părți interesate, inclusiv titularilor de drepturi de autor și drepturi conexe din toate sectoarele creative, furnizorilor de inteligență artificială generativă, organizațiilor de cercetare, instituțiilor academice, instituțiilor de patrimoniu cultural, organismelor de mediere și soluționare a litigiilor, autorităților de reglementare și supraveghere, organizațiilor de consumatori și utilizatori, precum și organizațiilor neguvernamentale.

Contribuțiile pot fi transmise până la data de 25 iunie 2026, prin intermediul paginii dedicate consultării publice.

Ministerul Educației și Cercetării și Comisia Europeană au organizat, în perioada 27 - 28 mai 2026, la București, seminarul european „Identificare timpurie și sprijin pentru elevii vulnerabili”, dedicat utilizării datelor pentru dezvoltarea competențelor de bază.

Competențele de bază reprezintă o condiție esențială pentru continuarea învățării, participarea activă la viața economică și integrarea deplină în societate. Lipsa acestor competențe generează consecințe care depășesc spațiul școlii și afectează parcursul educațional, profesional și social al fiecărei persoane, dar și reziliența societății și potențialul economic.

Evenimentul a reunit reprezentanți ai Comisiei Europene, ai Ministerului Educației și Cercetării, actori relevanți din sistemul de educație, experți internaționali și reprezentanți din Belgia, Malta și Polonia, într-un format de învățare reciprocă și schimb de bune practici privind îmbunătățirea competențelor de bază, identificarea timpurie și sprijinirea elevilor aflați în situații de vulnerabilitate. Sesiunile de lucru s-au axat pe identificarea de bune practici și posibile recomandări adresate țării gazdă pentru a asigura complementaritatea și consolidarea intervențiilor educaționale fundamentate pe date și adaptate nevoilor reale ale elevilor.

Workshopul este parte din seria de evenimente de consiliere colegială (peer counselling), organizate de cele 10 state membre UE participante la grupul-pilot pentru competențe de bază - Peer Counselling Cluster on Basic Skills - creat în cadrul Uniunii Competențelor.

Participarea României la grupul de consiliere-pilot al Comisiei Europene pentru competențe de bază (Peer Counselling Cluster on Basic Skills) reflectă angajamentul Ministerului Educației și Cercetării de a contribui activ la dialogul european privind competențele de bază și de a valorifica experiența statelor membre în sprijinul reformelor naționale. În cadrul acestui proces, România urmărește consolidarea unui cadru de acțiune care să sprijine identificarea timpurie a decalajelor în învățare, cooperarea interinstituțională și dezvoltarea unor măsuri pedagogice eficiente și scalabile.

Pe baza acțiunilor desfășurate în cadrul clusterului pilot, Comisia Europeană va finaliza Schema de Sprijin pentru Competențele de Bază, dedicată îmbunătățirii nivelului competențelor de bază până la finalizarea învățământului obligatoriu în rândul copiilor și tinerilor.

Ministerul Educației și Cercetării anunță lansarea în transparență decizională a proiectului de ordin privind aprobarea documentului de politică educațională Cadrul de Referință al Curriculumului Național din România (CRCNR) pentru învățământul preuniversitar.

Cadrul de Referință al Curriculumului Național din România (CRCNR) este un document strategic de politică educațională care definește cadrul de construcție, actualizare, implementare și evaluare a Curriculumului Național, oferind o perspectivă sistemică asupra dezvoltării curriculare în învățământul preuniversitar. Documentul a fost elaborat în cadrul proiectului „Reglementări noi pentru un curriculum relevant și educație deschisă - RECRED”, cofinanțat prin Programul Educație și Ocupare 2021 - 2027, beneficiar Ministerul Educației și Cercetării.

Cadrul de Referință al Curriculumului Național din România (CRCNR) este rezultatul procesului de revizuire și actualizare a documentului Repere pentru proiectarea, actualizarea și evaluarea Curriculumului Național. Cadrul de referință al Curriculumului Național elaborat în cadrul proiectului „Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți” (CRED) și aprobat prin Ordinul nr. 3.239/5 februarie 2021.

Revizuirea a fost realizată în concordanță cu prevederile Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare, și urmărește corelarea Curriculumului Național cu noile direcții de dezvoltare ale educației, cu profilul de formare al absolventului, cu competențele-cheie europene și cu provocările contemporane generate de digitalizare, inteligență artificială, dezvoltare durabilă, diversitate și transformările pieței muncii.

CRCNR promovează o abordare curriculară centrată pe competențe, pe flexibilitate, susținând coerența dintre planurile-cadru, programele școlare, standardele de învățare și standardele naționale de evaluare. Totodată, documentul formulează explicit repere privind managementul curriculumului, formarea cadrelor didactice, evaluarea rezultatelor învățării și utilizarea resurselor educaționale și a tehnologiilor digitale în procesul educațional.

Documentul are ca beneficiari dezvoltatori de curriculum, specialiști în evaluare, cadre didactice, inspectori școlari, directori și alți actori interesați din domeniul educației, contribuind la fundamentarea și susținerea proceselor de reformă curriculară și de dezvoltare a unui sistem educațional coerent, relevant și adaptabil.

Proiectul poate fi consultat ⇒ AICI.

Interval de timp alocat etapei de consultare publică: 10 zile. 

Ministerul Educației și Cercetării mulțumește echipei de autori a acestui document care reprezintă un punct de plecare riguros, solid și aliniat exigențelor internaționale. Reamintim că Proiectul „Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți” (CRED), finanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020, are ca beneficiar Ministerul Educației și Cercetării.

Ministerul Educației și Cercetării anunță lansarea în proces de transparență decizională a proiectului de Ordin privind aprobarea probelor și disciplinelor examenului național de bacalaureat - 2030, precum și a anexei aferente proiectului de ordin.

Proiectul stabilește structura probelor și disciplinele asociate examenului național de bacalaureat pentru prima generație de absolvenți care va finaliza studiile liceale în baza noilor planuri-cadru și programe școlare aprobate începând cu anul școlar 2026 - 2027, în conformitate cu prevederile Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023.

Anexa acestui ordin detaliază:

• probele de evaluare a competențelor lingvistice și digitale;

• probele scrise comune;

• probele diferențiate specifice profilului, specializării sau calificării profesionale;

• disciplinele la alegere pentru probele scrise, în funcție de filieră, profil și specializare/calificare profesională.

Prin proiectul propus se urmărește asigurarea unui cadru predictibil și coerent pentru organizarea examenului național de bacalaureat, în corelație cu noua arhitectură curriculară a învățământului liceal și cu competențele formate prin parcursul liceal.

Proiectul poate fi consultat ⇒ AICI.

Interval de timp alocat acestei etape de consultare publică: 10 zile. 

Ministerul Educației și Cercetării anunță lansarea în transparență decizională a proiectului de Ordin pentru modificarea Anexelor nr. 1 - 38 la Ordinul ministrului educației și cercetării nr. 4.350/2025 privind aprobarea planurilor-cadru pentru învățământul liceal cu frecvență zi.

Proiectul are ca obiect clarificarea și completarea unor prevederi referitoare la studiul limbii moderne 2, precum și actualizarea unor note specifice aplicabile anumitor filiere, profiluri și specializări din învățământul liceal.

Modificările propuse vizează:

• introducerea explicită, în Nota de fundamentare a planurilor-cadru, a posibilității studierii limbii moderne 2 în cadrul segmentului curriculum la decizia elevului din oferta școlii (CDEOȘ), prin discipline care valorifică aplicații și contexte specifice profilului, specializării sau calificării profesionale;

• introducerea explicită a studiului limbii moderne 2 aplicate, la clasele a X-a, a XI-a și a XII-a, pentru anumite filiere și profiluri liceale, în cadrul segmentului CDEOȘ;

• introducerea explicită, pentru anumite profiluri ale filierei tehnologice, a studiului limbii moderne 2 în cadrul curriculumului de specialitate (CS);

• clarificarea unor note specifice privind disciplina ȘTIAM și regimul disciplinei opționale Educație fizică militară din cadrul CDEOȘ.

Intervențiile propuse urmăresc consolidarea competenței în multilingvism, creșterea relevanței studiului limbilor moderne prin corelarea acestuia cu contexte aplicative specifice profilului și specializării, precum și asigurarea unei implementări unitare și coerente a prevederilor planurilor-cadru aprobate prin Ordinul nr. 4.350/2025.

Proiectul de ordin și anexele 1 - 38 pot fi consultate ⇒ AICI.

Interval de timp alocat acestei etape de consultare publică: 10 zile. 

Ministerul Educației și Cercetării, prin Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare, anunță lansarea în proces de transparență instituțională a unui nou set de 175 de programe școlare pentru învățământul liceal, elaborate în cadrul procesului de reformă curriculară. Acesta completează programele școlare aprobate anterior prin Ordinul ministrului educației nr. 6.930/2025 (87 de programe), prin Ordinul ministrului educației și cercetării nr. 3.224/2026 (3 programe) și prin Ordinul ministrului educației și cercetării nr. 3.716/2026 (320 de programe).

Cele 175 de programe școlare propuse pentru consultare publică vizează următoarele categorii:

A. Programe școlare pentru discipline obligatorii cu alocare orară în curriculumul de specialitate (CS) pentru învățământul liceal, filiera vocațională, profilul pedagogic

Au fost elaborate 67 de programe școlare pentru disciplinele de specialitate din curriculumul de specialitate (CS), aferente filierei vocaționale, profilului pedagogic, pentru toate cele cinci specializări:

• educație timpurie;

• pedagogia învățământului primar;

• pedagogie generală;

• mediere școlară;

• pedagogia educației nonformale.

B. Programe școlare pentru discipline obligatorii cu alocare orară în trunchiul comun (TC) și/sau în curriculumul de specialitate (CS)

Au fost elaborate 23 de programe școlare pentru disciplinele:

• Fizică;

• Biologie;

• Istorie;

• Psihologie;

• Sociologie;

• Filosofie;

• Studii sociale;

• Economie și educație antreprenorială.

C. Programe școlare pentru discipline obligatorii cu alocare orară în curriculumul de specialitate (CS) pentru filiera tehnologică

Au fost elaborate 24 de programe școlare pentru curriculumul de specialitate aferent clasei a X-a, pentru toate profilurile și principalele domenii de pregătire profesională din filiera tehnologică, inclusiv:

• construcții, instalații și lucrări publice;

• electric;

• electromecanică;

• mecanică;

• agricultură;

• industrie alimentară;

• turism și alimentație;

• economic;

• comerț;

• protecția mediului;

• electronică automatizări;

• producție media.

D. Programe școlare pentru discipline obligatorii cu alocare orară în trunchiul comun (tc) și/sau curriculumul de specialitate (CS) - învățământ în limba minorităților naționale

Au fost elaborate 40 de programe școlare pentru limba și literatura maternă, precum și pentru discipline de specialitate destinate învățământului liceal în limbile minorităților naționale, inclusiv:

• limba bulgară;

• limba cehă;

• limba germană;

• limba maghiară;

• limba neogreacă;

• limba rromani;

• limba sârbă;

• limba slovacă;

• limba turcă;

• limba ucraineană.

E. Programe școlare pentru discipline obligatorii cu alocare orară în trunchiul comun (TC) și/sau curriculumul de specialitate (CS) - limbi moderne

Au fost elaborate 8 programe școlare pentru limbile moderne, inclusiv pentru clasele cu predare a limbii moderne în regim bilingv, în baza acordurilor inter guvernamentale precum și pentru discipline nonlingvistice, inclusiv:

• limba chineză;

• limba ebraică;

• limba engleză

• limba franceză, inclusiv bilingv;

• limba italiană, inclusiv bilingv;

• limba portugheză;

• limba spaniolă, inclusiv bilingv;

• limba turcă.

F. Programe școlare pentru discipline obligatorii cu alocare orară în curriculumul de specialitate (CS) - filiera teoretică și filiera vocațională

Au fost elaborate 7 programe școlare pentru discipline din curriculumul de specialitate, precum:

• literatură universală;

• ȘTIAM;

• istoria baletului;

• repertoriu individual

G. Programe școlare pentru discipline obligatorii cu alocare orară în trunchiul comun (TC) și/sau în  curriculumul de specialitate (CS)

Au fost elaborate 6 programe școlare pentru următoarele discipline:

• limba și literatura română, clasele a X-a  - a XII-a;

• limba și literatura română pentru școlile și secțiile cu predare în limba maghiară, clasele a IX-a - a XII-a.

H. Ccontinuitatea procesului de elaborare curriculară

Ministerul Educației și Cercetării, prin Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare, precizează că procesul de elaborare și aprobare a programelor școlare pentru învățământul liceal continuă, urmând noi etape de consultare publică și aprobare, în vederea completării integrale a curriculumului aferent noilor planuri-cadru pentru liceu, inclusiv pentru învățământul liceal special.

Eventualele propuneri și observații pot fi  trimise în următoarele 10 zile calendaristice pe adresa de e-mail consultare @ rocnee.ro. 

De asemenea, opiniile și eventualele propuneri se pot transmite prin completarea formularelor de tip google forms, disponibile ► aici (pentru publicul larg), respectiv ► aici (pentru cadrele didactice). 

Proiectele supuse procesului de consultare/transparență sunt publicate ► AICI.

BIROUL DE PRESĂ

Ministrul Educației și Cercetării, Mihai Dimian, a participat luni, 11 mai, la reuniunea Consiliului Educație, Tineret, Cultură și Sport, în formatul dedicat educației, eveniment desfășurat sub egida Președinției cipriote a Consiliului Uniunii Europene, cu participarea doamnei Roxana Mînzatu, Vicepreședintă a Comisiei Europene pentru drepturi sociale și competențe, locuri de muncă de calitate și pregătire.

În cadrul reuniunii au fost aprobate următoarele documente: Abordarea generală parțială privind propunerea de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a programului Erasmus+ pentru perioada 2028 - 2034 și de abrogare a Regulamentelor (UE) 817/2021 și (UE) 888/2021, respectiv proiectul de Concluzii ale Consiliului UE privind profesorii în era inteligenței artificiale. 

România consideră viitorul program Erasmus+ 2028 - 2034 un instrument strategic pentru consolidarea mobilității educaționale și a cooperării europene. Noua structură a programului va contribui la creșterea calității, relevanței și rezilienței sistemelor de educație din Europa. De asemenea, România a susținut inițiativa Comisiei Europene privind dezvoltarea talentelor și promovarea excelenței, considerată esențială pentru creșterea competitivității Uniunii Europene la nivel global. Erasmus+ va continua să sprijine alianțele universităților europene și colaborarea cu alte programe europene, precum Orizont Europa și Fondul European pentru Competitivitate.

Concluziile privind rolul profesorilor în era inteligenței artificiale subliniază impactul acesteia asupra educației și nevoia dezvoltării continue a competențelor digitale ale profesorilor și elevilor. Totodată, sunt evidențiate schimbările produse în procesele de învățare, în activitatea didactică și în gestionarea sarcinilor administrative. Documentul adoptat de Consiliu promovează integrarea responsabilă, echitabilă și eficientă a inteligenței artificiale în școli. România a susținut valorificarea potențialului AI pentru stimularea creativității, inovării pedagogice și personalizării procesului educațional, prin resurse adaptate nevoilor elevilor și trasee de învățare mai flexibile și incluzive. În același timp, ministerul consideră că noile tehnologii trebuie să sprijine activitatea profesorilor, fără a înlocui rolul lor esențial sau autonomia profesională.

Athena Michaelidou, ministrul Educației, Tineretului și Sportului din Cipru, și ministrul Mihai Dimian. 
Cipru deține președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene în perioada 1 ianuarie - 30 iunie 2026.

Ministrul Mihai DImian și James Lawless, ministrul pentru Învățământ Superior, Cercetare, Inovare și Știință din Irlanda. 
Irlanda va prelua Președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene în perioada 1 iulie-31 decembrie 2026.

Ministrul Mihai DImian și Christoph Wiederkehr, ministrul federal al Educației din Austria

Vicepreședinta Comisiei Europene, Roxana Mînzatu, și ministrul Mihai DImian

Ministrul Mihai Dimian a avut discuții cu omologii săi din Cipru, Irlanda și Austria și a luat parte la dezbaterea cu tema „Competențele de bază și Spațiul european al educației: construirea de punți către viitor”. În intervenția sa, ministrul român al Educației și Cercetării a precizat că „reducerea disparităților, în special între mediul urban și rural, consolidarea parcursurilor de învățare pe tot parcursul vieții și asigurarea unei alinieri mai strânse la nevoile pieței muncii rămân priorități esențiale, pe baza cărora poate fi construit un sistem de educație și formare orientat spre viitor și rezilient”. În același timp, demnitarul a reamintit faptul că România participă la clusterul european de consiliere reciprocă pentru competențe de bază, inițiativă care va contribui la dezvoltarea viitorului mecanism de sprijin al Comisiei Europene în domeniul competențelor de bază.

În marja reuniunii, ministrul Mihai Dimian a avut o întâlnire cu Oksen Lisovyi, ministrul Educației și Științei din Ucraina, în cadrul căreia a subliniat importanța asigurării continuității și disponibilității învățământului liceal în limba română în toate regiunile din Ucraina locuite de minoritatea română. Dialogul între cei doi miniștri a oferit ocazia de a prezenta măsurile, inclusiv de ordin legislativ, promovate de autoritățile din Ucraina în sprijinul învățământului liceal în limba română, precum și oportunitățile de colaborare în acest domeniu.

În același comtext, ministrul Mihai Dimian a avut o discuție cu Giuseppe Valditara, ministrul Educației și Meritului din Italia, despre participarea României la evenimentele promovate în zona mediteraneeană în domeniul învățământului profesional și tehnic.

Listele cursurilor de pregătire profesională acreditate/avizate de Ministerul Educației și Cercetării (MEC):

• Acreditate (în cadrul acestei liste au fost incluse și cursurile complementare naționale)

  • învățământ preuniversitar

  • învățământ superior

• Avizate (învățământ preuniversitar)

Acestea pot fi actualizate pe durata desfășurării proiectului

Beneficiarii primei pentru carieră didactică: personalul din învățământul preuniversitar de stat, cadre didactice, didactice auxiliare, aflate în activitate în anul școlar 2025 - 2026, precum și personalul didactic cu grad didactic de conferențiar, șef de lucrări/lector și asistent universitar, personalul didactic auxiliar, din sistemul de învățământ universitar, aflat în activitate în anul 2025 - 2026.

Prima se acordă pentru:

• participare la cursuri de pregătire profesională acreditate de MEC (minimum 65% din valoarea sprijinului);

• achiziționarea de cărți de specialitate;

• alte cheltuieli necesare derulării actului educațional.

Lista cheltuielilor privind achiziționarea de cărți de specialitate, precum și alte categorii de cheltuieli asimilate acestora și alte cheltuieli necesare derulării actului educațional, în legătura directă cu activitatea didactică, va fi stabilită, după intrarea în vigoare a ordonanței, prin ordin al Ministrului Educației și Cercetării.

Informații suplimentare sunt disponibile în comunicatul de presă emis după aprobarea ordonanței de urgență în ședința de Guvern din data de 5 mai, respectiv în Ordonanța de urgență nr. 39/05.05.2026 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 58/2023 privind unele măsuri pentru acordarea unei prime de carieră didactică pentru personalul didactic și didactic auxiliar, precum și unei prime de carieră profesională pentru personalul administrativ din învățământul de stat, suportate din fonduri externe nerambursabile, precum și pentru instituirea unor reglementări în vederea gestionării Programului Educație și Ocupare 2021 - 2027.

Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București (Partener 2) și Universitatea „Ștefan cel Mare din Suceava” (Partener 3), universități partenere în cadrul proiectului „Sistem unitar pentru educație timpurie incluzivă și de calitate” (SU-ETIC), cod proiect 333468, finanțat prin Programul Educație și Ocupare 2021 - 2027 (beneficiar: Ministerul Educației și Cercetării), au demarat în data de 4 mai 2026 procesul de selecție pentru recrutarea a 420 de mentori/formatori din învățământul preuniversitar.

Universitatea Națională de Știință și Tehnologie POLITEHNICA București organizează această selecție pentru 210 posturi disponibile în județele Argeș, Brăila, Buzău, București, Caraș-Severin, Călărași, Constanța, Dâmbovița, Dolj, Giurgiu, Gorj, Hunedoara, Ialomița, Ilfov, Mehedinți, Olt, Prahova, Teleorman, Timiș, Tulcea și Vâlcea.

La rândul său, Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava organizează selecția pentru celelalte 210 posturi disponibile în județele Alba, Arad, Bacău, Bihor, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brașov, Cluj, Covasna, Galați, Harghita, Iași, Maramureș, Mureș, Neamț, Satu Mare, Sălaj, Sibiu, Suceava, Vaslui și Vrancea.

Mentorii selectați vor avea un rol esențial în implementarea activităților de formare, mentorat și consiliere dedicate personalului didactic din educația timpurie, contribuind la creșterea calității și incluziunii în serviciile educaționale adresate copiilor de vârstă antepreșcolară și preșcolară.

Selecția se adresează specialiștilor din domeniul educației timpurii care dețin studii superioare, competențe în formarea adulților și experiență profesională relevantă în domeniu. Procesul de evaluare va avea în vedere experiența profesională, participarea în proiecte educaționale, competențele pedagogice, digitale și de mentorat, precum și capacitatea de organizare și lucru în echipă.

Potrivit prevederilor proiectului, mentorii selectați vor participa și la activități suplimentare coordonate de Ministerul Educației și Cercetării, care vizează realizarea analizelor de nevoi și a planurilor de măsuri pentru dezvoltarea competențelor personalului didactic din educația timpurie.

Dosarele de candidatură pot fi depuse până la data de 19 mai 2026, ora 16:00, atât fizic, la sediile universităților partenere, cât și în format electronic, la adresele dedicate procesului de recrutare.

Prin implementarea proiectului SU-ETIC, Ministerul Educației și Cercetării și universitățile partenere urmăresc dezvoltarea unui cadru unitar și incluziv pentru educația timpurie din România, prin sprijinirea formării profesionale a cadrelor didactice și promovarea unor practici educaționale moderne, adaptate nevoilor copiilor și comunităților educaționale.

Pentru concursul organizat de Universitatea Națională de Știință și Tehnologie POLITEHNICA București, informații suplimentare privind condițiile de participare, documentele necesare înscrierii și calendarul complet al etapelor de selecție sunt disponibile pe site-ul instituției sau la telefon 034.8453.126, iar pentru concursul organizat de Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava acestea se regăsesc pe site sau pot fi obținute la numerele de telefon 0330-101133 int.144 sau 0724/015.987.

Au fost stabilite cifrele de școlarizare aferente anului școlar și universitar 2026 - 2027 pentru copii/elevi/studenți, pentru etnicii români din afara granițelor, cetățeni români cu domiciliul stabil în străinătate și pentru cetățeni străini în baza documentelor bilaterale. Acestea sunt repartizate pe niveluri de pregătire, forme și tipuri de învățământ.

Câteva aspecte punctuale, reglementate prin prezentul act normativ:

Comparativ cu anul școlar precedent, sunt avute în vedere, în principal, o serie de suplimentări, astfel:

• cu 50.000 de locuri la învățământul liceal clasa a IX-a învățământ cu frecvență zi prin preluarea fostei rute profesionale în liceul tehnologic, măsură prevăzută în noua lege a învățământului preuniversitar, prin urmare numărul total de locuri crește la 184.000;

• cu 5.000 de locuri la învățământul liceal clasa a XI-a învățământ cu frecvență seral, an de început;

• cu 5.000 de locuri la învățământul liceal XI-a învățământ cu frecvență zi/seral, învățământ dual;

• cu 2.000 de locuri la clasa a IX-a cu frecvență zi/seral și frecvență redusă, respectiv 1.500 de locuri la clasa a XI - a învățământ cu frecvență zi/seral și frecvență redusă în învățământul special.

Cifrele de școlarizare țin cont de efectivele de copii/elevi pentru fiecare nivel de învățământ. De asemenea, acestea asigură cuprinderea tuturor copiilor/elevilor din învățământul obligatoriu în sistemul de învățământ preuniversitar, pe nivelul și forma de educație corespunzătoare vârstei și dezvoltării psihomotorii a acestora, accesul absolvenților unui anumit nivel de învățământ la un nivel superior celui absolvit și o alocare echilibrată a locurilor pentru învățământul liceal și postliceal.

Cifra totală de școlarizare pentru învățământul preuniversitar a fost stabilită având în vedere mai mulți factori între care analiza datelor rezultate în urma centralizării propunerilor inspectoratelor școlare, evoluția demografică și fluxurile de intrări-ieșiri în sistemul educațional.

În ceea ce privește învățământul superior, la fundamentarea cifrelor de școlarizare pentru ciclurile de licență, master și doctorat s-au luat în calcul mai mulți factori între care: propunerile Consiliului Național de Statistică și Prognoză a Învățământului Superior, numărul estimat al absolvenților de liceu cu diplomă de bacalaureat din promoția 2026, respectiv a numărului de absolvenți din promoțiile anterioare, țintele europene din Spațiul European al Educației 2021 - 2030, corelarea ofertei cu cerințele angajatorilor și ale pieței muncii.

Comparativ cu anul universitar 2025 - 2026, în anul universitar 2026 - 2027 sunt avute în vedere următoarele intervenții:

• Licență: suplimentarea cu 1781 de locuri;

• Masterat: suplimentarea cu 502 locuri;

• Doctorat: suplimentarea cu 113 locuri.

Cifrele de școlarizare au caracter maximal, se vor încadra în finanțarea aprobată pentru anul financiar 2026 și vor respecta previziunea bugetară 2026 - 2027. Defalcarea pe județe și pe instituții de învățământ superior se realizează de Ministerul Educației și Cercetării prin ordin de ministru, ulterior aprobării în ședința de Guvern.

Ministerul Educației și Cercetării anunță publicarea în Monitorul Oficial a Ordinului de ministru nr. 3.722/2026 privind aprobarea planurilor-cadru alternative propuse spre pilotare în învățământul liceal și a listei unităților de învățământ liceal de stat, particular și confesional, admise pentru a pilota planurile-cadru alternative. În momentul de față, sunt aprobate 32 de unități de învățământ. 

În vederea extinderii impactului sistemic al inovației curriculare și pentru a veni în întâmpinarea solicitărilor unităților de învățământ liceal care doresc să fie parte din program, dar nu au reușit, din diverse motive, să propună propriile planuri-cadru, lista unităților de învățământ-pilot prevăzută în Anexa nr. 2 a Ordinului nr. 3.722/2026 poate fi completată cu alte unități de învățământ care solicită, până cel târziu la data de 31 mai 2026, includerea în Programul național pentru pilotarea sistemică de planuri-cadru în învățământul liceal. 

Această etapă legislativă deschide unităților de învățământ liceal posibilitatea de a opta, începând cu anul școlar următor, pentru unul din planurile-cadru propuse, aprobate și incluse în Anexa nr. 2 a Ordinului 3.722/2026. Pot beneficia, astfel, de o arhitectură curriculară flexibilă, centrată pe nevoile reale ale elevilor și pe specificul comunității școlare. 

Pentru a sprijini conducerile unităților de învățământ liceal și cadrele didactice în procesul de înscriere în Programul național, Ministerul Educației și Cercetării organizează un webinar tehnic și de consultare.

Sesiunea va fi susținută de domnul Radu Szekely, coordonator al Comisiei naționale de coordonare a pilotării sistemice de planuri-cadru alternative la liceu, cu participarea dnei Tania Irimia, Director, Direcția Generală Echitate și Performanță în Învățământul Preuniversitar. 

Subiectele principale ale întâlnirii

• Analiza cadrului legal recent publicat în Monitorul Oficial: 

• Procedura prin care un liceu poate adopta unul sau mai multe planuri-cadru alternative pentru anul școlar următor;

• Etapele de urmat la nivelul managementului școlar pentru o implementare de succes.

Detalii organizatorice

• Dată și interval orar: Luni, 18 mai, orele 15:00 - 17:00.

• Înscriere: Participarea se face exclusiv pe bază de înscriere prealabilă. În acest scop vă invităm să completați acest formular.

• Termen-limită pentru înscriere: Luni, 18 mai, ora 12:00.

• Acces: Datele de conectare (link-ul aferent sesiunii online) vor fi transmise exclusiv pe e-mail, după ora 12:00, persoanelor care s-au înscris în intervalul menționat.  

Încurajăm participarea directorilor de unități de învățământ liceal și a cadrelor didactice interesate de aplicarea noilor modele de design curricular. Flexibilizarea orarului și a traseelor de învățare reprezintă un pas fundamental pentru creșterea calității și relevanței educației.

Ministrul Educației și Cercetării, Mihai Dimian, a participat luni, 11 mai, la reuniunea Consiliului Educație, Tineret, Cultură și Sport, în formatul dedicat educației, eveniment desfășurat sub egida Președinției cipriote a Consiliului Uniunii Europene, cu participarea doamnei Roxana Mînzatu, Vicepreședintă a Comisiei Europene pentru drepturi sociale și competențe, locuri de muncă de calitate și pregătire.

În cadrul reuniunii au fost aprobate următoarele documente: Abordarea generală parțială privind propunerea de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a programului Erasmus+ pentru perioada 2028 - 2034 și de abrogare a Regulamentelor (UE) 817/2021 și (UE) 888/2021, respectiv proiectul de Concluzii ale Consiliului UE privind profesorii în era inteligenței artificiale. 

România consideră viitorul program Erasmus+ 2028 - 2034 un instrument strategic pentru consolidarea mobilității educaționale și a cooperării europene. Noua structură a programului va contribui la creșterea calității, relevanței și rezilienței sistemelor de educație din Europa. De asemenea, România a susținut inițiativa Comisiei Europene privind dezvoltarea talentelor și promovarea excelenței, considerată esențială pentru creșterea competitivității Uniunii Europene la nivel global. Erasmus+ va continua să sprijine alianțele universităților europene și colaborarea cu alte programe europene, precum Orizont Europa și Fondul European pentru Competitivitate.

Concluziile privind rolul profesorilor în era inteligenței artificiale subliniază impactul acesteia asupra educației și nevoia dezvoltării continue a competențelor digitale ale profesorilor și elevilor. Totodată, sunt evidențiate schimbările produse în procesele de învățare, în activitatea didactică și în gestionarea sarcinilor administrative. Documentul adoptat de Consiliu promovează integrarea responsabilă, echitabilă și eficientă a inteligenței artificiale în școli. România a susținut valorificarea potențialului AI pentru stimularea creativității, inovării pedagogice și personalizării procesului educațional, prin resurse adaptate nevoilor elevilor și trasee de învățare mai flexibile și incluzive. În același timp, ministerul consideră că noile tehnologii trebuie să sprijine activitatea profesorilor, fără a înlocui rolul lor esențial sau autonomia profesională.

Athena Michaelidou, ministrul Educației, Tineretului și Sportului din Cipru, și ministrul Mihai Dimian. 
Cipru deține președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene în perioada 1 ianuarie - 30 iunie 2026.

Ministrul Mihai DImian și James Lawless, ministrul pentru Învățământ Superior, Cercetare, Inovare și Știință din Irlanda. 
Irlanda va prelua Președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene în perioada 1 iulie-31 decembrie 2026.

Ministrul Mihai DImian și Christoph Wiederkehr, ministrul federal al Educației din Austria

Vicepreședinta Comisiei Europene, Roxana Mînzatu, și ministrul Mihai DImian

Ministrul Mihai Dimian a avut discuții cu omologii săi din Cipru, Irlanda și Austria și a luat parte la dezbaterea cu tema „Competențele de bază și Spațiul european al educației: construirea de punți către viitor”. În intervenția sa, ministrul român al Educației și Cercetării a precizat că „reducerea disparităților, în special între mediul urban și rural, consolidarea parcursurilor de învățare pe tot parcursul vieții și asigurarea unei alinieri mai strânse la nevoile pieței muncii rămân priorități esențiale, pe baza cărora poate fi construit un sistem de educație și formare orientat spre viitor și rezilient”. În același timp, demnitarul a reamintit faptul că România participă la clusterul european de consiliere reciprocă pentru competențe de bază, inițiativă care va contribui la dezvoltarea viitorului mecanism de sprijin al Comisiei Europene în domeniul competențelor de bază.

În marja reuniunii, ministrul Mihai Dimian a avut o întâlnire cu Oksen Lisovyi, ministrul Educației și Științei din Ucraina, în cadrul căreia a subliniat importanța asigurării continuității și disponibilității învățământului liceal în limba română în toate regiunile din Ucraina locuite de minoritatea română. Dialogul între cei doi miniștri a oferit ocazia de a prezenta măsurile, inclusiv de ordin legislativ, promovate de autoritățile din Ucraina în sprijinul învățământului liceal în limba română, precum și oportunitățile de colaborare în acest domeniu.

În același comtext, ministrul Mihai Dimian a avut o discuție cu Giuseppe Valditara, ministrul Educației și Meritului din Italia, despre participarea României la evenimentele promovate în zona mediteraneeană în domeniul învățământului profesional și tehnic.

Ministerul Educației și Cercetării a organizat, în data de 8 mai 2026, sub patronajul OCDE, la Colegiul Național „Ion Creangă” din București, workshopul internațional Integrating financial education in the school curriculum: from theory to practice - peer learning, dedicat schimbului de bune practici privind educația financiară din România.

Evenimentul, la care au participat reprezentanți din România și alte 9 țări (Armenia, Bosnia și Herzegovina, Bulgaria, Croația, Georgia, Republica Moldova, Muntenegru, Macedonia de Nord și Țările de Jos), s-a desfășurat în cadrul Programului multilateral de cooperare Constituency Programme of the Netherlands’ Ministry of Finance, prin care OECD/INFE oferă asistență tehnică în implementarea de programe de educație financiară mai multor țări.

Workshopul a reunit membri ai OECD/INFE, reprezentanți ai Ministerului Educației și Cercetării și ai partenerilor, decidenți, inspectori, experți în educație financiară din învățământul preuniversitar și superior, cadre didactice și elevi, iar dezbaterea s-a concentrat pe evidențierea bunelor practici legate de integrarea educației financiare în curriculumul școlar din România. În deschidere au luat cuvântul Sorin Ion, Secretarul de Stat pentru învățământ preuniversitar din cadrul Ministerului Educației și Cercetării, Miles Larbey, OCDE, șeful departamentului Consumer Protection Education and Inclusion și Christian Mijer, directorul programului Money Wise, Ministerul Finanțelor din Țările de Jos.

Evenimentul a inclus dezbateri în plen și prezentări ale reprezentanților MEC și ai partenerilor, ale cadrelor didactice, formatorilor, experților și elevilor, precum și organizarea de grupuri de lucru pe următoarele teme:

• provocările și beneficiile introducerii educației financiare în curriculumul obligatoriu și opțional românesc;
• formarea cadrelor didactice și dezvoltarea de resurse de predare-învățare-evaluare în domeniul educației financiare.

Sesiunile au fost urmate de concluzii și un schimb de bune practici între participanții internaționali.

Evenimentul s-a desfășurat în contextul implementării Strategiei Naționale de Educație Financiară din România 2024 - 2030, document programatic, elaborat în parteneriat între Ministerul Educației și Cercetării (în calitate de coordonator), Ministerul Finanțelor, Banca Națională a României, Autoritatea de Supraveghere Financiară, Asociația Română a Băncilor și Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor, cu implicarea altor părți interesate. Workshopul s-a derulat în contextul asistenței tehnice furnizate României de către OECD/INFE și a evidențiat oportunitatea participării elevilor români, pentru prima dată, la modulul de testare a cunoștințelor de educație financiară din cadrul PISA 2029.

[secțiune arondată: Educație timpurie]

***

Regăsiți mai jos, în format întrebare - răspuns, sinteza principalelor elemente cuprinse în calendarul pentru anul școlar 2026 - 2027 și metodologia-cadru pentru înscrierea copiilor antepreșcolari și preșcolari în unități de învățământ cu personalitate juridică cu grupe de nivel preșcolar și/sau antepreșcolar și în serviciile de educație timpurie complementare.

CE COPII POT FI ÎNSCRIȘI ÎN UNITĂȚILE DE ÎNVĂȚĂMÂNT CU PERSONALITATE JURIDICĂ CU GRUPE DE NIVEL PREȘCOLAR ȘI/SAU ANTEPREȘCOLAR?

• În grupele de nivel antepreșcolar pot fi înscriși copiii cu vârste de la 3 luni la 3 ani, în limita planului de școlarizare aprobat.

• În grupele de nivel preșcolar pot fi înscriși copiii cu vârste între 3 și 6 ani, în limita planului de școlarizare aprobat. Numărul de locuri care se acordă, prin cifra de școlarizare, asigură, cu prioritate, cuprinderea întregii generații a copiilor de 4 ani în grupa mijlocie și cuprinderea întregii generații a copiilor de 5 ani în grupa mare din învățământul preșcolar.

ÎN CE UNITATE DE ÎNVĂŢĂMÂNT POT SOLICITA ÎNSCRIEREA COPILULUI?

Unitatea de învățământ aleasă de părinte/reprezentantul legal al copilului poate fi o unitate de învățământ cu grupe de nivel preșcolar și/sau antepreșcolar din apropierea domiciliului/reședinței sau din apropierea locului de muncă.

Părintele/reprezentantul legal al copilului poate opta pentru înscrierea în orice unitate de învățământ cu personalitate juridică, cu grupe de nivel antepreșcolar respectiv preșcolar, dacă aceasta are locuri libere rămase după etapa de reînscrieri.

CARE SUNT CRITERIILE GENERALE DE DEPARTAJARE CARE SE APLICĂ DACĂ NUMĂRUL DE CERERI ESTE MAI MARE DECÂT NUMĂRUL DE LOCURI APROBAT ÎN PLANUL DE ȘCOLARIZARE?

Numărul locurilor libere este stabilit ca diferență între numărul de locuri alocate pentru nivelul preșcolar și/sau antepreșcolar, pe grupe de vârstă, prin planul de școlarizare și numărul de copii care au ocupat locuri în etapa de reînscrieri. 

În situația în care într-o unitate de învățământ numărul cererilor-tip de înscriere primite de la părinții/reprezentanții legali ai copiilor este mai mare decât numărul de locuri libere, comisia de înscriere din unitatea de învățământ aplică criterii de departajare generale și specifice, în vederea stabilirii celor care vor fi admiși.

Repartizarea copiilor în învățământul antepreșcolar/preșcolar se face în ordinea descrescătoare a numărului de criterii generale de departajare cumulate de către fiecare copil.

Atenție! Ordinea înscrierii/nr. de înregistrare al cererii de înscriere nu constituie un criteriu, repartizarea nu se face pe principiul „primul venit, primul servit”, ci pe baza criteriilor generale și specifice descrise în metodologie (și aici).

Criteriile generale care se aplică pentru nivelul antepreșcolar sunt următoarele:

a) copilul are vârsta de 2 ani împliniți până la sfârșitul anului calendaristic în curs;

b) domiciliul copilului/locul de muncă al unuia dintre părinți/al reprezentantului legal se află în apropierea unității de învățământ unde părintele/reprezentantul legal depune cererea de înscriere;

c) ambii părinți ai copilului/părintele unic/reprezentantul legal ai/al copilului lucrează/părintele prezintă adeverință de reîntoarcere la serviciu, în momentul validării cererii/în termen de 30 de zile de la începutul anului școlar sau părintele copilului nu beneficiază de indemnizație pentru creșterea și îngrijirea copilului; situațiile în care părintele/reprezentantul legal face dovada existenței unei activități de tip PFA/SRL se asimilează cu cea a părinților/reprezentanților legali care lucrează;

d) cel puțin unul dintre părinți/reprezentantul legal al copilului urmează o formă de învățământ la zi;

e) existența unui document care dovedește că beneficiază de tutelă sau de o măsură de protecție specială stabilită în condițiile Legii nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

f) existența unui document care dovedește că este în grija unui singur părinte (familie monoparentală)/ existența unui document care dovedește că părintele/reprezentantul legal al copilului are 3 sau mai mulți copii (familie numeroasă);

g) cel puțin unul dintre părinți/părintele unic/reprezentantul legal al copilului se încadrează în una dintre situațiile: (i) pensionat în conformitate cu prevederile legale; (ii) cu certificat de handicap; (iii) șomer, în căutarea unui loc de muncă, cu documente doveditoare de la Agenția pentru Ocuparea Forței de Muncă;

h) părintele/reprezentantul legal al copilului are un alt copil minor aflat în întreținere (până la nivelul clasei a IV-a a învățământului primar) și/sau un alt copil înmatriculat în unitatea de învățământ respectivă, în anul școlar pentru care se face înscrierea.

Criteriile generale care se aplică pentru nivelul preșcolar sunt următoarele:

a) copilul are vârsta de 4 sau 5 ani împliniți la începutul anului școlar (1 septembrie);

b) domiciliul/reședința copilului/locul de muncă al unuia dintre părinți/al reprezentantului legal se află în apropierea unității de învățământ unde părintele/reprezentantul legal depune cererea-tip de înscriere;

c) cel puțin unul dintre părinți/reprezentantul legal al copilului urmează o formă de învățământ la zi;

d) existența unui document care dovedește că beneficiază de tutelă sau de o măsură de protecție specială stabilită în condițiile Legii nr.272/2004, republicată,  cu modificările și completările ulterioare;

e) existența unui document care dovedește că este în grija unui singur părinte (familie monoparentală)/existența unui document care dovedește că părintele/reprezentantul legal al copilului are 3 sau mai mulți copii (familie numeroasă);

f) ambii  - părinți/părintele unic/reprezentantul legal ai/al copilului lucrează sau cel puțin unul dintre ei se încadrează în una dintre situațiile: (i) pensionat în conformitate cu prevederile legale; (ii) cu certificat de handicap; (iii) șomer, în căutarea unui loc de muncă, cu documente doveditoare de la Agenția pentru Ocuparea Forței de Muncă;

g) existența unui certificat medical de încadrare în grad de handicap a copilului și/sau a certificatului de orientare școlară și profesională eliberat de CJRAE/CMBRAE;

h) existența unui frate/a unei surori înmatriculat/înmatriculate în unitatea de învățământ respectivă, în anul școlar pentru care se face înscrierea.

Criteriile generale care se aplică pentru nivelul antepreșcolar și preșcolar din cadrul serviciilor de educație timpurie complementare (grădiniță comunitară, ludotecă/grup de joacă), sunt următoarele:

a) domiciliul/reședința cel puțin al/a unuia dintre părinți/al reprezentantului legal este situat în apropierea unității de învățământ unde părintele/reprezentantul legal depune cererea de înscriere;

b) părintele/reprezentantul legal al copilului are un alt copil minor aflat în întreținere (până la nivelul clasei a IV-a a învățământului primar) și nu și-a putut înscrie copilul în vârstă de 3 - 6 ani la nicio unitate de învățământ preuniversitar cu grupe de nivel preșcolar din apropierea domiciliului - pentru serviciul tip grădiniță comunitară;

c) existența unei dovezi privind solicitarea înscrierii copilului într-o unitate de învățământ preuniversitar cu personalitate juridică, cu grupe de nivel preșcolar și/sau antepreșcolar și a respingerii înscrierii copilului ca urmare a lipsei de locuri – atât pentru serviciul tip grădiniță comunitară, cât și pentru serviciul tip ludotecă/grup de joacă;

d) copilul are vârsta de până la 1 an sau vârsta cuprinsă între 3 și 4 ani și părinții/reprezentantul legali nu au/a făcut demersuri pentru înscrierea acestuia într-o unitate de învățământ preuniversitar cu personalitate juridică, cu grupe de nivel preșcolar și/sau antepreșcolar – pentru serviciul tip ludotecă/grup de joacă.

Criteriile specifice de departajare sunt elaborate de fiecare unitate de învățământ și se aplică după aplicarea criteriilor generale. Pentru criteriile specifice stabilite, unitatea de învățământ indică documentele doveditoare pe care părintele/reprezentantul legal trebuie să le depună în momentul completării/validării cererii-tip de înscriere.

4. CE DOCUMENTE CONȚINE DOSARUL COPILULUI CARE URMEAZĂ SĂ FIE ÎNSCRIS ÎNTR-O UNITATE DE ÎNVĂȚĂMÂNT CU PERSONALITATE JURIDICĂ CU GRUPE DE NIVEL PREȘCOLAR ȘI/SAU ANTEPREȘCOLAR?

Dosarul de înscriere într-o unitate de învățământ cu personalitate juridică cu grupe de nivel preșcolar și/sau antepreșcolar, precum și în serviciul de educație timpurie complementar cuprinde următoarele documente:

• cerere-tip. Pe această cerere, părintele/reprezentantul legal al copilului va trece trei opțiuni (trei unități de învățământ) pe care acesta le are în vedere pentru copil;

•  copie de pe certificatul de naștere al copilului;

•  copie de pe actele de identitate ale părinților/ reprezentantului legal;

•  adeverință de angajat pentru fiecare dintre părinți/reprezentantul legal sau adeverință privind perioada concediului de creștere și îngrijire copil, pentru tipul de program prelungit, respectiv pentru înscrierea în învățământul antepreșcolar;

•  alte documente doveditoare care fac obiectul criteriilor generale sau specifice de înscriere și care sunt analizate în timpul procesului de înscriere.

• (după caz) În situația transmiterii prin e-mail sau prin poștă a cererii-tip, părintele va transmite unității de învățământ o declarație  pe propria răspundere,  cu privire la veridicitatea informațiilor completate în cerere.

• (dacă este cazul) dovada modului în care se exercită autoritatea părintească în cazul părinților divorțați și informații privind părintele la care a fost stabilită locuința minorului.

La dosarul de înscriere se adaugă, la începutul anului școlar, următoarele documente:

a) adeverință de la medicul de familie în care se menționează că respectivul copil este sănătos clinic; adeverința este necesară în prima zi de prezentare a copilului în unitatea de învățământ;

b) avizul epidemiologic/dovada de vaccinare întocmit(ă) conform prevederilor elaborate de Ministerul Sănătății, cu privire la intrarea copilului în colectivitate, eliberat de medicul de familie al copilului cu maximum 5 zile înainte de a începe frecventarea unității.

După depunerea cererii și a dosarului de înscriere (care conține și cererea-tip), acesta trebuie validat.

Indiferent de modalitatea de depunere a cererii-tip de înscriere, validarea se face la unitatea școlară la care se solicită înscrierea, în prezența părintelui/reprezentantului legal al copilului care trebuie să prezinte actul de identitate propriu și certificatul de naștere al copilului, în  original, precum și copii ale acestora pentru a fi certificate conform cu originalul de către membrul desemnat din cadrul comisiei de înscriere de la nivelul unității de învățământ.

În vederea evitării aglomerației, unitățile de învățământ asigură posibilitatea programării telefonice a părinților/reprezentanților legali pentru completarea și/sau validarea cererilor-tip de înscriere. Un membru al comisiei de reînscriere/înscriere și distribuire va realiza programarea telefonică. Aceasta nu presupune crearea unei liste de preînscrieri și/sau acordarea unei priorități la înscriere.

5. CARE SUNT ETAPELE DE ÎNSCRIERE?

Prima etapă - în care se colectează și se procesează cererile-tip de înscriere și documentele depuse/transmise de părinți/reprezentanții legali; în această etapă se derulează trei faze, după cum urmează:

• Faza I - se evaluează cererile-tip de înscriere de la unitățile de învățământ exprimate ca primă opțiune și se generează lista cererilor respinse;

• Faza a II-a - se evaluează cererile-tip de înscriere respinse în prima fază, de la unitățile de învățământ exprimate ca a doua opțiune și se generează lista cererilor respinse. Cererile-tip de înscriere respinse în prima fază și dosarele corespunzătoare se transmit în copie, prin orice mijloc care permite confirmarea primirii, de la unitatea de învățământ exprimată ca primă opțiune la unitatea de învățământ exprimată ca a doua opțiune;

• Faza a III-a - se evaluează cererile-tip de înscriere respinse în faza a II-a, de la unitățile de învățământ exprimate ca a treia opțiune și se generează lista cererilor respinse care pot intra, la solicitarea părinților, pe baza unei noi cereri, în evaluare în a doua etapă a înscrierilor, pe locurile rămase libere. Cererile-tip de înscriere respinse în faza a II-a și dosarele corespunzătoare se transmit în copie, prin orice mijloc care permite confirmarea primirii, de la unitatea de învățământ exprimată ca a doua opțiune la unitatea de învățământ exprimată ca a  treia opțiune.

Părinții pot ridica dosarele respinse de la unitatea de învățământ la care au fost depuse, în 5 zile lucrătoare de la data afișării rezultatelor finale ale etapei.(data afișării rezultatelor finale ale etapei I: 18 iunie).

A doua etapă - în care este asigurată înscrierea, pe locurile libere rămase, a copiilor respinși în etapa anterioară; în această etapă se colectează și se procesează noile cereri-tip de înscriere, cu alte trei opțiuni și documentele depuse/transmise de părinți/reprezentanții legali, folosind SIIIR și având la bază aplicarea criteriilor de departajare; în mod similar cu activitățile derulate în etapa I, în această etapă se derulează trei faze, respectiv:

• Faza I - se evaluează cererile-tip de înscriere de la unitățile de învățământ exprimate ca primă opțiune și se generează lista cererilor respinse;

• Faza a II-a - se evaluează cererile-tip de înscriere respinse în prima fază, de la unitățile de învățământ exprimate ca a doua opțiune și se generează lista cererilor respinse. Cererile-tip de înscriere respinse în prima fază și dosarele corespunzătoare se transmit în copie, prin orice mijloc care permite confirmarea primirii, de la unitatea de învățământ exprimată ca primă opțiune la unitatea de învățământ exprimată ca a doua opțiune;

• Faza a III-a - se evaluează cererile-tip de înscriere respinse în Faza a II-a, de la unitățile de învățământ exprimate ca a treia opțiune și se generează lista cererilor respinse care pot intra în evaluare, pe locurile rămase libere, în etapa de ajustări, la solicitarea părinților/reprezentanților legali. Cererile-tip de înscriere respinse în Faza a II-a și dosarele corespunzătoare se transmit în copie, prin orice mijloc care permite confirmarea primirii, de la unitatea de învățământ exprimată ca a doua opțiune la unitatea de învățământ exprimată ca a  treia opțiune.

Părinții pot ridica dosarele respinse de la unitatea de învățământ la care au fost depuse, în 5 zile lucrătoare de la data afișării rezultatelor finale ale etapei (data afișării rezultatelor finale ale etapei I: 9 iulie).

Etapa de ajustări, derulată la nivelul inspectoratului școlar, în care se colectează și se procesează noi cereri-tip de înscriere și documentele depuse/transmise de părinții/ reprezentanții legali ai copiilor care:

• nu au participat la primele două etape

​sau

• nu au fost înscriși din diferite alte motive;

Înscrierea se realizează pe locurile rămase libere, precum și în funcție de suplimentările de locuri pe care le pot publica inspectoratele școlare. În această etapă se soluționează cu prioritate cazurile copiilor de 4 și 5 ani împliniți la începutul anului școlar rămași neînscriși și cazurile copiilor care au solicitat înscrierea în clasa pregătitoare din învățământul primar și nu au fost admiși ca urmare a avizului negativ al CJRAE/CMBRAE

Cazurile copiilor de 2 ani pentru care se solicită înscrierea în învățământul preșcolar, cu respectarea prevederilor art. 30 alin (1) din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare.

6. CALENDARUL DE COMPLETARE/DEPUNERE A CERERILOR

Versiunea simplificată este disponibilă mai jos (click pe imagine pentru a o descărca sau mări)

Important: Reînscrierea este operațiunea prin care sunt confirmați copiii care au frecventat o unitate de învățământ preuniversitar cu personalitate juridică cu grupe de nivel preșcolar și/sau antepreșcolar în anul școlar curent și pentru care se solicită menținerea în aceeași unitate și în anul școlar următor. În unitățile de învățământ cu nivel antepreșcolar și preșcolar, copiii de 3 ani care finalizează grupa mare la creșă pot fi reînscriși la grupa mică, nivel preșcolar. În situația în care numărul cererilor de reînscriere în grupa mică, nivel preșcolar, a copiilor care au finalizat grupa mică la creșa din aceeași unitate de învățământ este mai mare decât numărul locurilor disponibile, se aplică criteriile generale și specifice de departajare.

Pentru facilitarea înscrierii în Școala din spital, copiii cu boli cronice, boli maligne sau alte afecțiuni care necesită spitalizare și/sau tratament/monitorizare ori aflați la recuperare, pentru o perioadă mai mare de 4 săptămâni, pot fi înscriși în învățământul preşcolar sau în învățământul antepreşcolar oricând pe parcursul anului școlar, pe locuri suplimentare, aprobate de inspectoratele școlare. În acest sens, părintele/reprezentantul legal depune la unitatea de învățământ o cerere, însoțită de scrisoarea medicală și recomandarea medicului curant privind înscrierea în Școala din spital.

7. Surse de INFORMAŢII SUPLIMENTARE

• canalele de comunicare online ale inspectoratelor şcolare și ale unităților de învățământ cu grupe de nivel preșcolar și/sau antepreșcolar

• unitățile de învățământ preuniversitar cu grupe de nivel preșcolar și/sau antepreșcolar.

• liniile telverde (existente la nivelul inspectoratelor școlare). 

Guvernul a aprobat, în ședința de astăzi, 8 mai, Hotărârea pentru repartizarea pe unități/subdiviziuni administrativ-teritoriale și pe unități de învățământ a sumei prevăzute în Legea bugetului de stat pe anul 2026 (Legea nr. 43) pentru finanţarea Programului naţional „Masă sănătoasă".

Astfel, în anul curent, suma alocată programului este de 1.531 de miliarde de lei.

Față de anul 2025:

• bugetul a fost majorat cu aproape 40% (de la 1,139 la 1,531 miliarde de lei);

• sunt păstrate unitățile de învățământ beneficiare în anul 2025 (la care s-au adăugat elevii/preșcolarii din unitățile care au fuzionat cu școli/grădinițe în care se derula programul), numărul beneficiarilor, în anul 2026, fiind estimat la peste 540.000;

• a fost majorată alocarea zilnică în raport cu rata inflației;

• au fost create mecanisme financiare, astfel încât programul să se poată derula din primele zile ale anului 2026.

Programul Național „Masă sănătoasă” se adresează preșcolarilor și elevilor prezenți la activitățile didactice, pe perioada cursurilor, conform structurii anului școlar, și constă în acordarea zilnică, în mod gratuit, a unui suport alimentar constând într-o masă caldă sau, după caz, într-un pachet alimentar (în cazul în care masa caldă nu poate fi asigurată). 

BIROUL DE PRESĂ

În perioada 7 - 8 mai 2026, mnistrul Educației și Cercetării, Mihai Dimian, participă la Conferința aniversară a Institutului Universitar European (IUE), cu prilejul celebrării a 50 de ani de activitate.

Evenimentul, organizat la Florența, reunește reprezentanți ai instituțiilor europene, miniștri ai statelor membre ale IUE, studenți, reprezentanți ai mediului academic și ai societății civile, alumni, autorități locale și elevi din liceele florentine.

În cadrul ceremoniei de deschidere, organizată joi, 7 mai 2026, au intervenit Roberta Metsola, Președinta Parlamentului European, António Costa, Președintele Consiliului European, António José Martins Seguro, președintele Republicii Portugalia. Au transmis mesaje Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, Nadia Calviño, președinta Băncii Europene de Investiții, și Nicușor Dan, președintele României. În cadrul acestei sesiuni, ministrul Educației și Cercetării a susținut o alocuțiune alături de Roxana Mînzatu, vicepreședinta executivă a Comisiei Europene pentru drepturi sociale și competențe, locuri de muncă de calitate și pregătire. În intervenția sa, a reafirmat angajamentul României de a sprijini misiunea și valorile Institutului, apreciind contribuția acestuia la promovarea unor cercetări relevante în domenii de interes pentru dezvoltarea Uniunii Europene.

Menționăm că România deține în acest an președinția rotativă a Consiliului Superior al IUE.

În cadrul ceremoniei a fost transmis un mesaj și din partea președintelui României și a fost înmânată distincția Ordinul „Meritul Cultural” în grad de Ofițer, Categoria H - „Cercetarea științifică”, conferită prin decret prezidențial, în semn de înaltă apreciere pentru contribuția remarcabilă la dezvoltarea cercetării academice europene, pentru excelența în educație și pentru formarea generațiilor de specialiști în domeniul studiilor europene.

Ministrul Mihai Dimian a deschis și a participat la Summitul ministerial cu tema „Universități pentru viitor. Învățământul superior și cercetarea în procesul de reimaginare a Europei”. Evenimentul s-a desfășurat în prezența vicepreședintei executive a Comisiei Europene, Roxana Mînzatu, precum și a miniștrilor și a reprezentanților acestora din cele 24 de state membre ale IUE. Discuțiile s-au concentrat asupra rolului universităților în abordarea provocărilor contemporane, precum inteligența artificială și suveranitatea digitală, securitatea și prosperitatea, sustenabilitatea și incluziunea socială.

În marja reuniunii, a fost adoptată Declarația de la Florența, document care reafirmă rolul universităților ca piloni ai libertății academice, ai rezilienței democratice și ai inovării. Declarația lansează totodată o invitație la o dezbatere europeană amplă privind rolul învățământului superior în contextul transformărilor actuale, în perspectiva Conferinței ministeriale a Spațiului european al învățământului superior (Procesul Bologna), programată la Iași și Chișinău în mai 2027.

***

Fondat în 1976, Institutul Universitar European este unul dintre cele mai importante centre de cercetare și educație la nivel european, reunind 24 de state membre și contribuind, de-a lungul timpului, la formarea unor generații de experți implicați activ în dezvoltarea politicilor Uniunii Europene. Instituția oferă programe de masterat, doctorat și postdoctorat și funcționează în baza unui tratat internațional, fiind finanțată de statele membre și de Comisia Europeană. România a devenit stat membru al IUE în anul 2009, consolidându-și astfel implicarea în rețeaua academică europeană și în procesele de reflecție strategică privind viitorul Europei. Reprezentanții României în Consiliul Superior al Institutului sunt prof. univ. dr Remus Pricopie, rectorul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative (SNSPA), care exercită în prezent și calitatea de Președinte al Consiliului Superior al Institutului, respectiv conf. univ. dr Sorin Costreie, consilier prezidențial.

În vederea consultării publice, în condiţiile art. 7 din Legea nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică, republicată, dar și a consultării preliminare interinstituționale, Ministerul Educaţiei și Cercetării publică următorul proiect:

• Metodologia privind organizarea și desfășurarea concursului pentru ocuparea funcțiilor de director și director adjunct din unitățile de învățământ preuniversitar de stat.

Propunerile și sugestiile cu privire la proiectul supus consultării publice pot fi trimise în următoarele 10 calendaristice pe adresa de e-mail dgmrurs@edu.gov.ro.