Comunicări de presă ME

Ministerul Educației și Cercetării anunță finalizarea etapei de înscriere pentru unitățile de învățământ care doresc să devină parte a „Programului Național pentru pilotarea sistemică de planuri-cadru în învățământul liceal”. Conform calendarului, termenul-limită pentru depunerea candidaturilor a fost ieri, 15 ianuarie 2026.

Acest program reprezintă concretizarea unei viziuni moderne asupra arhitecturii curriculare, un proces amplu inițiat de fostul ministru Daniel David. Demersul are la bază descentralizarea decizională și principiul subsidiarității și oferă școlilor libertatea de a-și construi o ofertă educațională relevantă, centrată pe competențe și racordată la viitor.

Un prim pas curajos către o școală flexibilă, adaptată nevoilor reale ale elevilor

La apelul lansat au răspuns 28 de unități de învățământ din 15 județe și Municipiul București, dintre care 20 sunt unități de învățământ de stat, iar opt - unități de învățământ particular, cu niveluri/filiere variate:

Lista este disponibilă ► aici.

Felicităm public echipele manageriale și consiliile profesorale ale acestor unități de învățământ pentru curajul de a fi parte din acest demers. Prin „Programul Național pentru pilotarea sistemică de planuri-cadru în învățământul liceal” vor fi testate arhitecturi educaționale care, în viitor, ar putea deveni standardul în educația românească.

Ce urmează? Etapele procedurale

Conform Procedurii operaționale și calendarului aprobat de Comisia Națională de Coordonare, procesul de selecție intră acum în linie dreaptă:

1. Analiza preliminară: Un grup de lucru a demarat deja verificarea eligibilității și oportunității cererilor depuse.

2. Evaluarea calitativă: Proiectele admise vor intra într-o etapă de evaluare detaliată și dialog cu Comisia de coordonare pentru a rafina planurile-cadru propuse. Accentul se va pune pe legalitate, relevanță, design și sustenabilitate.

3. Aprobarea finală: Lista finală a unităților pilot va fi aprobată prin Ordin de Ministru până cel târziu la data de 15 martie 2026.

Ministerul Educației și Cercetării rămâne un partener de dialog constant pentru aceste școli, asigurând asistența tehnică necesară pentru ca acest proiect sistemic să devină un succes național.

BIROUL DE PRESĂ

În calitate de beneficiar, Ministerul Educației și Cercetării implementează, în parteneriat cu Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare (CNCE), Casa Corpului Didactic București, Casa Corpului Didactic Buzău, Casa Corpului Didactic Cluj și Casa Corpului Didactic Olt, în perioada 01.07.2024 - 30.06.2028, proiectul „Reglementări noi pentru un Curriculum Relevant și Educație Deschisă" - RECRED, prin care se asigură continuitatea și coerența curriculumului centrat pe competențe în învățământul preuniversitar.

În cadrul proiectului a fost finalizată prima etapă de elaborare a standardelor de evaluare pentru învățământul primar și gimnazial, aferente disciplinelor din trunchiul comun.

În continuarea acestui demers, Ministerul Educației și Cercetării lansează apelul pentru înscrierea unităților de învățământ interesate să participe la pilotarea standardelor naționale de evaluare, etapă esențială pentru validarea, ajustarea și fundamentarea standardelor înainte de implementarea acestora la nivel național.

Ce presupune pilotarea standardelor de evaluare?

Unitățile de învățământ participante vor pilota standardele naționale de evaluare pentru anumite clase și discipline, stabilite ulterior, în colaborare cu echipa de proiect.

Pilotarea presupune, în mod concret, ca profesorii implicați:

• să participe la două sesiuni de instruire online, susținute de echipa de proiect, privind utilizarea standardelor în evaluarea la clasă;

• să utilizeze standardele naționale de evaluare:

  • în evaluările curente de la clasă (evaluări formative/de parcurs),

  • precum și în evaluările sumative, inclusiv evaluări de final de an, pentru clasele și disciplinele incluse în pilotare;

• să raporteze rezultatele elevilor pornind de la descriptorii nivelurilor de performanță și să ofere feedback conform metodologiei de pilotare;

• să contribuie, prin feedback structurat, la procesul de analiză și validare a standardelor.

Pilotarea nu presupune derogări de la reglementările în vigoare privind notarea și încheierea mediilor; evaluarea bazată pe standarde va constitui sursa de date și informații necesare pentru  notarea realizată de cadrele didactice.

Cine (și cum) se poate înscrie?

Se pot înscrie unități de învățământ:

• din mediul urban și rural;

• care asigură școlarizarea la nivel primar și/sau gimnazial;

• care își exprimă disponibilitatea instituțională de a susține participarea profesorilor la activitățile de instruire și pilotare.

Înscrierea se realizează la nivel de unitate de învățământ, cu acordul conducerii acesteia, prin intermediul formularului accesibil ► AICI.

Selecția unităților de învățământ participante

Înscrierea în cadrul prezentului apel nu garantează participarea efectivă la pilotare.

După încheierea perioadei de înscriere, echipa de proiect va realiza selecția unităților de învățământ participante, pe baza unor algoritmi de eșantionare care să asigure:

• reprezentativitate geografică;

• echilibru urban–rural;

• diversitate în ceea ce privește dimensiunea și profilul unităților de învățământ;

• acoperirea disciplinelor și a nivelurilor de clasă vizate.

Unitățile selectate vor fi informate oficial cu privire la participarea la procesul de pilotare și la calendarul detaliat al activităților.

Calendar orientativ

• Perioada de înscriere a unităților de învățământ: 12 - 23 ianuarie 2026

• Selecția unităților participante: 23 - 31 ianuarie

• Instruirea cadrelor didactice: februarie 2026

• Pilotarea standardelor de evaluare: martie - iunie 2026.

Participarea la pilotarea standardelor naționale de evaluare oferă unităților de învățământ și cadrelor didactice:

• oportunitatea de a contribui direct la fundamentarea unui nou cadru național de evaluare;

• acces timpuriu la standarde și instrumente moderne de evaluare;

• sprijin metodologic și instruire specializată;

• posibilitatea de a furniza feedback relevant, bazat pe practica reală de la clasă.

***

Informațiile au fost transmise inspectoratelor școlare județene/Inspectoratului Școlar al Municipiului București, pentru a fi diseminate în unitățile de învățământ.

De asemenea, regăsiți aici ► în format întrebare-răspuns, informații despre ce înseamnă pilotarea standardelor de evaluare pentru învățământul primar și gimnazial.

Programele școlare aferente disciplinelor din învățământul liceal (conform planurilor-cadru), aprobate prin Ordinul de ministru nr. 6.930/2025, au fost publicate în Monitorul Oficial. 

Documentele sunt disponibile ► AICI.

Publicarea programelor, ce vor intra în vigoare începând cu clasa a IX-a a anului școlar 2026 - 2027, este urmată, ca etape în procesul de reformă curriculară, atât de elaborarea manualelor, cât și de formarea profesorilor, precum și de finalizarea standardelor naționale de evaluare pentru fiecare programă școlară.

BIROUL DE PRESĂ

UPDATE 1

Vă mai informăm că vineri, 9 ianuarie 2026, luându-se în considerare condițiile meteorologice, la nivelul Comitetului Județean pentru Situații de Urgență Bistrița-Năsăud s-a decis suspendarea cursurilor cu prezență fizică pe raza municipiului Bistrița.

___________

Suplimentar față de cele 34 de unități de învățământ înregistrate miercuri, 7 ianuarie, respectiv în această dimineață (8 ianuarie), în cursul zilei de astăzi activitatea didactică a fost suspendată/s-a desfășurat online în alte 152 de unități de învățământ din țară, respectiv:

• Câte o unitate de învățământ din județele: Vaslui, Vâlcea, Botoșani, Suceava, Bihor;

• 5 unități de învățământ din județul Prahova;

• 2 unități de învățământ din județul Timiș;

• 8 unități de învățământ din județul Iași;

• 5 unități de învățământ din județul Bacău;

• 3 unități de învățământ din județul Satu Mare;

• 8 unități de învățământ din județul Alba;

• 5 unități de învățământ din județul Caraș-Severin;

• 3 unități de învățământ din județul Neamț;

• 5 unități de învățământ în județul Dolj.

În județul Hunedoara, activitatea didactică a fost afectată în 103 unități de învățământ, astfel:

• 40 - activitate didactică suspendată;

• 26 - activitate didactică hibrid;

• 37 - activitate didactică în format online.

Menționăm că, în cursul serii de ieri, 7 ianuarie, la nivelul Comitetului Județean pentru Situații de Urgență s-a stabilit ca situația să fie evaluată la nivelul fiecărui consiliu local, împreună cu conducerile unităților de învățământ.

___________

Numărul total al elevilor/al preșcolarilor afectați de situația suspendării cursurilor sau a desfășurării lor în format online, în cursul zilei de astăzi, 8 ianuarie: aproximativ 62.000 (dintre care 47.700 în județul Hunedoara). 

___________

Menționăm că deciziile privind suspendarea activității didactice sau desfășurarea acesteia în format online/hibrid au fost luate la nivel local, în funcție de particularitățile unităților de învățământ (poziționare/acces, surse de furnizare a agentului termic/a energiei electrice).

Modalitatea de recuperare a materiei va fi stabilită la nivelul consiliilor de administrație ale unităților școlare.

Notă: Informațiile incluse în acest material sunt primite în cursul acestei zile (8 ianuarie), până la ora 16:00, și vor fi actualizate în funcție de evoluția situației și de deciziile luate la nivel județean.

BIROUL DE PRESĂ

Informația vehiculată în spațiul public privind dispariția a aproximativ 30.000 de posturi în anul școlar 2025 - 2026, față de anul școlar precedent, derivă dintr-o înțelegere incompletă a modului de funcționare a sistemul de învățământ preuniversitar, în ceea ce privește constituirea normelor didactice. 

Posturile la care se face referire sunt posturi pentru care se fac angajări pe perioadă determinată, la plata cu ora, contractele fiind încheiate pe durata desfășurării cursurilor școlare. Aceste posturi nu sunt remunerate în perioada vacanțelor școlare. Prin urmare, anual, pe perioada vacanțelor școlare, numărul total al posturilor didactice se reduce semnificativ, normele la plata cu ora nefiind cuprinse în acest total. Unele dintre aceste posturi se reînființează la începutul anului școlar, în funcție de nevoile sistemului de acoperire a normelor didactice, fiind ocupate de profesori angajați în același regim de plată cu ora.

În acest an școlar s-au redus posturile cu angajare pe perioadă determinată la plata cu ora de la aproximativ 30.000 la aproximativ 16.000, diferența de ore regăsindu-se preponderent în normele profesorilor titulari și suplinitori.

Ministerul Educației și Cercetării continuă implementarea Programului Național „Masă sănătoasă”. La propunerea MEC, Guvernul a aprobat, în ședința din 23 decembrie 2025, alocarea sumei de 1.531 de miliarde de lei pentru derularea programului.

În acest context, Ministrul Educației și Cercetării, prof. univ. dr. psih. Daniel David, a declarat:

„Mă bucur că, în ciuda contextului fiscal-bugetar, față de anul 2025:

(1) bugetul a fost majorat cu aproape 40% (de la 1,139 la 1,531 miliarde de lei);

(2) sunt păstrate unitățile de învățământ beneficiare în anul 2025, la care s-au adăugat elevii/preșcolarii din unitățile care au fuzionat cu școli/grădinițe în care se derula programul, numărul beneficiarilor, în anul 2026, fiind estimat la peste 540.000;

(3) a fost majorată alocarea zilnică cu rata inflației;

(4) au fost create mecanisme financiare, astfel încât programul să se poată derula din primele zile ale anului 2026.”

Sumele necesare derulării programului vor fi repartizate către unitățile administrativ-teritoriale în raport cu numărul de beneficiari aprobat prin hotărâre de guvern.

Programul Național „Masă sănătoasă” se adresează preșcolarilor și elevilor prezenți la activitățile didactice, pe perioada cursurilor, conform structurii anului școlar, și constă în acordarea zilnică, cu titlu gratuit, a unui suport alimentar constând într-o masă caldă sau, după caz, într-un pachet alimentar, în cazul în care masa caldă nu poate fi asigurată.

Astăzi, 23 decembrie 2025, Ministerul Educației și Cercetării a publicat variantele revizuite de programe pentru limba și literatura română, clasa a IX-a, învățământ liceal. Acestea pot fi consultate ► AICI. 

Documentele sunt rezultatul integrării de către membrii grupurilor de lucru pentru disciplina limba și literatura română a observațiilor și a propunerilor primite la Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare, din cadrul Ministerului Educației și Cercetării, atât în perioada în care propunerile de programe școlare au fost supuse procesului de transparență instituțională, cât și în săptămâna 15 - 22 decembrie 2025.

Pentru domeniul de conținut literatură, principalele modificări - într-o sinteză a coordonatorilor grupului de lucru - față de varianta aflată în dezbatere publică vizează:

1. Clarificarea modalităților prin care se realizează trecerea de la gimnaziu la liceu, prin detalierea primei secvențe de conținut - organizate tematic și intitulate acum Reflecții despre literatură, în continuarea temei generale din clasa a VIII-a, Reflecții despre lumea din jur - și prin includerea unor repere de comprehensiune și interpretare care să asigure o continuitate (dar și un progres) între studiul literaturii în gimnaziu și în liceu, care va fi abordat prin contextualizare și în dinamică;

2. Menționarea, mai explicită de această dată, la principiul ordonator al conținuturilor - cel diacronic - a cel puțin trei principii complementare: tematic, biografic, de context sociocultural. Au fost adăugate, în consecință, și sugestii metodologice care să permită, de exemplu, compararea unor caracteristici a două epoci literare diferite, recunoașterea unor modificări de teme, urmărirea unor traiectorii biografice relevante din perspectiva responsabilității civice etc;

3. Extinderea listei de autori români recomandați prin includerea unor autoare care au avut un rol în inițierea unor genuri publicistice (cazul Mariei Rosetti, care introduce cronica dramatică în spațiul publicistic din sec. al XIX-lea) sau în constituirea unor forme incipiente de critică socială (Sofia Nădejde, pionieră a feminismului românesc). De asemenea, lista de autori străini recomandați pentru contextualizări conține nume de autoare consacrate din spațiul occidental (de la Doamna de Staël la George Eliot), iar printre propunerile pentru proiectul școlar final („Oameni ai timpului lor”) se numără mai multe personalități feminine relevante pentru activitatea lor literară și civică (de pildă, Elena Ghica - Dora d'Istria sau Ecaterina Conachi);

4. Includerea în exemplele de activități de învățare și în sugestiile metodologice a unor elemente de educație media;

5. Diversificarea exemplelor de activități de învățare care să permită elevilor utilizarea responsabilă și etică a conținuturilor generate de Inteligența Artificială;

6. Includerea în nota de prezentare a unor definiții succinte care să le clarifice profesorilor sensurile în care sunt folosite noțiunile în jurul cărora se construiește programa: literatura, înțeleasă ca sistem pluristratificat (abordat ca reprezentare a realității, ca instituție, ca parcurs istoric, ca spațiu de creație, ca tablou al genurilor) și contextul, înțeles ca ansamblu de condiții socioculturale care facilitează construirea de reprezentări ale epocii, precum și stabilirea de conexiuni cu reprezentări familiare elevilor de azi.

O prezentare detaliată a proiectelor de programe, în forma actuală (revizuită), cu participarea reprezentanților grupului de lucru (doamna Oana Fotache Dubălaru - Universitatea din București, domnul Daniel Georgescu - Ministerul Educației și Cercetării, doamna Ioana Tămâian - Universitatea Babeș-Bolyai Cluj-Napoca, domnul Bogdan Rațiu - Asociaţia Profesorilor de Limba şi Literatura Română „Ioana Em. Petrescu" (ANPRO) și domnul Gabriel Vrînceanu - Șef Serviciu Dezvoltare Curriculum - Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare), este disponibilă aici.

Mulțumim tuturor celor ce au transmis un feedback constructiv, pentru ca programa de clasa a IX-a să devină un document curricular solid și substanțial, care să-și îndeplinească rolul său dublu: mai întâi, de a familiariza elevii cu literatura și limba română privite ca fenomene vii, aflate într-o continuă dinamică; apoi, de a orienta profesorii în activitatea lor la clasă, oferindu-le sugestii metodologice și exemple de activități de învățare care să-i ajute să-și construiască propriile strategii didactice, adecvate profilului și nivelului clasei.

Regăsiți aici mesajul publicat de prof. univ. dr. psih. Daniel David în contextul retragerii din poziția de ministru al Educației și Cercetării.

Ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, a aprobat programele școlare pentru opționalele ca discipline noi din curriculumul la decizia elevului din oferta școlii, pentru disciplinele „Elemente de educație media digitală” (clasa a VI-a) și „Educație pentru viață: alege! acționează! inspiră!” (clasele a V-a - a VII-a).

Ministrul Educației și Cercetării, prof. univ. dr. psih. Daniel David:

„Ambele discipline vizează competențe fundamentale pentru lumea de astăzi, astfel încât m-aș bucura ca elevii să le aleagă într-un număr cât mai mare! În ceea ce privește educația pentru media digitală, aceste demers (1) este introdus în premieră la nivel de gimnaziu și este astfel o adaptare a școlii la provocările la care sunt supuși copiii în lumea în care trăim, dar (2) pregătește și prerechizitele pentru disciplina media digitală care există deja la nivel de liceu (și care va fi păstrată și în noua schimbare de curriculum la nivel liceal). Cu referire la educația pentru viață, programa reactualizează conținuturi existente la nivel gimnazial și anticipează noile conținuturi de acest tip, introduse prin reforma curriculumului la nivel liceal.”

Programa pentru opționalul „Elemente de educație media digitală” vizează formarea a două competențe esențiale, dat fiind că tinerii și copiii sunt expuși zilnic la un volum tot mai mare de informații din mediul digital, iar rețelele de socializare și conținuturile online le influențează modul de a gândi, de a comunica și de a înțelege lumea:

1. Gestionarea interacțiunii cu media folosind principiile cetățeniei democratice, atât pentru exprimarea propriilor idei prin intermediul diverselor tipuri de media, cât și pentru utilizarea responsabilă a tehnologiilor digitale;

2. Analizarea critic-reflexivă a interacțiunii cu media și cu tehnologiile digitale, cu scopul înțelegerii influenței și a efectelor acestora în relație cu sine, ca receptor, și cu societatea.

Programa școlară pentru disciplina opțională „Educație pentru viață: alege! acționează! inspiră!” este organizată astfel:

• Clasa a V-a - Eu Aleg!: autocunoaștere, identificarea și ierarhizarea valorilor, fundamentarea deciziilor pe principii personale sănătoase;

• Clasa a VI-a - Eu Acționez!: transformarea intențiilor în fapte, asumarea responsabilității personale, colaborare și perseverență;

• Clasa a VII-a - Eu Inspir!: dezvoltarea influenței pozitive, leadership colaborativ, reziliență și curaj în fața provocărilor.

Prin activități interactive (studii de caz, jocuri de rol, proiecte, exerciții de creație artistică și reflecții scrise), programa urmărește să sprijine dezvoltarea integrată a patru domenii majore de conținut:

1. Autocunoaștere și valori personale;

2. Dezvoltare emoțională și socială - de la intenție la acțiune și responsabilitate personală;

3. Leadership - influență pozitivă și colaborare;

4. Reziliență și adaptare în fața provocărilor.

Disciplina promovează o pedagogie a experienței și a acțiunii, menită să încurajeze elevii să descopere puterea deciziilor responsabile, curajul acțiunii și bucuria de a inspira schimbarea în comunitatea lor. În acest fel, programa contribuie la conturarea profilului absolventului de gimnaziu ca persoană autonomă, responsabilă, implicată și capabilă să conducă prin exemplu.

Programele au fost realizate în colaborare cu Centrul pentru Jurnalism Independent („Elemente de educație media digitală”), respectiv Asociația Maxwell („Educație pentru viață: alege! acționează! inspiră!”) și sunt disponibile pe site-ul CNCE (Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare). Documentele au fost trimise pentru a fi publicate în Monitorul Oficial.

Prin Ordonanța de Urgență nr. 84/2025 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006, adoptată recent de Executiv și publicată în Monitorul Oficial, s-a suspendat aplicarea până în 31 decembrie 2026 a prevederilor art. 38 alin. (10) din Legea-cadru nr. 153/2017, astfel încât și în educație-cercetare, satisfăcându-se nevoile specifice ale acestor domenii, cumulul pensie - salariu (plătit din fonduri publice) nu este interzis.

Ministrul Educației și Cercetării, prof. univ. dr. psih. Daniel David:

„Am solicitat acest lucru încă din vara anului 2025, deoarece are implicații majore pentru sistemul de educație-cercetare și mă bucur că acest element a fost luat în calcul în decizia Guvernului, implicațiile fiind importante și pentru alte sisteme bugetare majore (ex.: sănătate)."

Dragi oameni ai educației,

Astăzi, 19 decembrie 2025, am semnat ordinul pentru aprobarea programelor școlare la nivel liceal (cu 87 de anexe cuprinzând aceste programe), după avizul Comisiei de Dialog Social.

Procesul l-am anunțat și l-am descris detaliat ► AICI

Așa cum este firesc, în perioada de consultare au fost dezbateri în spațiul public, pentru unele discipline - mai intense, pentru cele mai multe - mai discrete. Așa s-a întâmplat și în anii trecuți, când s-a reformat curriculumul la nivelul învățământului primar și gimnazial, așa era normal să fie și acum!

Deși mandatul meu ca ministru l-am asumat cu caracter temporal clar determinat (luna mai: pentru a se încheia așezarea instituției prezidențiale), acesta a fost prelungit în etape pentru alte obiective-cheie, între care și reforma curriculară: reforma curriculumului pentru învățământul liceal, fiind un proces complicat, pe care l-am început eu, era normal să-l închei tot eu! A mai rămas, în faza de aprobare, programa pentru Limba și literatura română, unde mă aștept la integrarea propunerilor din timpul dezbaterilor și, ținând cont de caracterul pronunțat constructivist al domeniului literaturii, la rute flexibile în cadrul unor repere fundamentale bazate pe competențe și autori reprezentativi, conținutul putând fi format prin modalități diverse, iar autorii reprezentativi, completați în funcție de interesele diadei profesor-elev. La finalul lunii ianuarie, vor fi lansate în transparență și programele pentru clasele a X-a - a XII-a la disciplinele pentru care am aprobat acum doar programa de clasa a IX-a, ținându-se cont și de unele observații și propuneri constructive primite în etapa de transparență parcursă deja (de exemplu, informatică, istorie etc.). 

Marele câștig al întregului demers, dincolo de modernizarea după aproximativ 20 de ani a unor conținuturi curriculare - devenind astfel mai relevante și aerisite, cu discipline mai bine coordonate între ele și în legătură cu celelalte niveluri educaționale, inclusiv prin accentuarea unei componente științifice (nu doar cunoștințe, ci și modul de dobândire a acestora) -, cred că este faptul că 25% din timpul rezervat fiecărei discipline va fi alocat pentru activități educațional-remediale. În măsura în care aceste activități vor fi bine făcute, vor avea un impact major asupra reducerii analfabetismului funcțional prin:

(1) a forma competențele care trebuiau dobândite în perioada-standard, dar nu s-a atins acest obiectiv;

(2) a consolida-fixa competențele dobândite;

(3) a învăța cum să utilizezi competențele în viața cotidiană și

(4) a dezvolta aceste competențe, acolo unde se dorește, pentru performanță.

După această etapă, urmează elaborarea manualelor - unde mă aștept la modalități clasice, extinse prin tehnologii moderne (ex.: gaming, inteligență artificială etc.) și formarea profesorilor pentru implementarea acestui curriculum cu metode moderne. Nu în ultimul rând, în acest proces se vor finaliza standardele naționale de evaluare pentru fiecare programă școlară, la nivel primar, gimnazial și liceal (începând cu clasa a IX-a). În acest context, recomand ministerului evaluarea în timp a acestor noi programe curriculare, prin impactul lor asupra performanțelor copiilor la testele naționale și internaționale.

Așa cum am mai declarat, în urma acestei reforme, cred că generația de elevi care va avea șansa să fie pregătită la nivel liceal prin noul curriculum - începând cu clasa a IX-a din anul școlar 2026 - 2027 - va atinge standardele educaționale așteptate de țară, iar analfabetismul funcțional, care a devenit în ultimii ani un risc de securitate națională, va fi drastic redus. 

Le mulțumesc din nou celor peste 1.500 de specialiști care au elaborat aceste conținuturi curriculare și care au participat la dezbaterea lor, în comisii și/sau în spațiul public. Am încercat să avem comisii formate din unii dintre cei mai buni specialiști din învățământul preuniversitar, universitar, cercetare și din Academia Română, pentru a ne asigura că avem programe de calitate, susținute cât mai larg - așa cum știm din experiența trecută din țară, inclusiv din alte țări, este greu să găsești consens când este vorba despre astfel de demersuri. În final, mulțumesc din nou și echipei ministerului, echipei Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare (CNCE) și Centrului Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic, care au susținut acest complex proces curricular, precum și coordonatorilor Bogdan Cristescu (director general CNCE) și Gabriel Vrânceanu (șef serviciu în cadrul CNCE).

Prof. univ. dr. psih. Daniel David

Ministrul Educației și Cercetării

Membru al Academiei Române (m.c.) și al Academiei Europene

Astăzi, 18 decembrie 2025, în ședința de guvern, s-a aprobat susținerea financiară a absolvenților care au obținut media 10 la Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a/EN VIII (sesiunea 2025), în valoare de 2.000 de lei pentru fiecare elev, și la examenul național de bacalaureat (sesiunea specială și sesiunea iunie 2025), în valoare de 5.000 de lei pentru fiecare elev.

În sesiunile din vara acestui an (iunie - iulie), 42 de absolvenți de liceu au obținut media 10 la examenul național de bacalaureat (32 la examenul național de bacalaureat, sesiunea iunie 2025, 1 în sesiunea specială și 9 la examenul de bacalaureat german, sesiunea iunie 2025), iar 85 de absolvenți de clasa a VIII-a au obținut media 10 la evaluarea națională. 

În acest context, Ministrul Educației și Cercetării, prof. univ. dr. psih. Daniel David, declară:

„Mă bucur că, deși țara este încă sub efectul măsurilor fiscal-bugetare, am găsit deschidere din partea Guvernului pentru această susținere a tinerilor de excepție. Așa cum am mai declarat, domeniul educației-cercetării a trecut de furtuna fiscal-bugetară, iar acum, odată ce am implementat atât reforme necesare - care, prin schimbări paradigmatice, ne pun pe o traiectorie de modernizare decisivă -, cât și măsuri fiscal-bugetare - care ne-au salvat salariile și bursele în 2025 -, este timpul pentru stabilizare și creștere. Acest demers, după Gala Olimpicilor Internaționali - în care am premiat olimpicii români laureați în competițiile internaționale pe discipline - și completarea fondului de burse pentru studenți prin fonduri europene, arată că, treptat, intrăm în această fază.”

Ministerul Educației și Cercetării, în calitate de inițiator al demersurilor de consolidare a politicilor sociale pentru studenți, anunță aprobarea de către Comisia Europeană a finanțării suplimentare solicitate (60 de milioane de Euro) prin Programul Educație și Ocupare (PEO). 

Această sumă va asigura plata burselor sociale pentru aproximativ 40.000 de studenți proveniți din medii vulnerabile în anul 2026. Estimarea este ca primele plăți să fie efectuate cel târziu în luna februarie a anului 2026. În acest mod, fondul de burse în noul an va fi nominal și în practică apropiat de anii 2024 și 2025 (după redimensionare) și cu aproximativ 35% mai mare decât în anul 2023, având acces la acesta atât studenții la buget, cât și studenții la taxă.

În urma dialogului purtat cu Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) și Comisia Europeană, s-a agreat, la solicitarea Ministerului Educației și Cercetării, cofinanțarea acestor drepturi sociale din Fondul Social European Plus (FSE+). Această măsură reprezintă un pas decisiv în implementarea viziunii Ministerului Educației și Cercetării de a facilita accesul la studii universitare și de a reduce riscul de abandon școlar din motive economice, lucru important în condițiile crizei fiscal-bugetare traversate de România.

Ministrul Daniel David mulțumește doamnei Vicepreședinte a Comisiei Europene, Roxana Mînzatu, precum și tututor celorlalți parteneri de dialog pentru sprijinul și deschiderea arătate față de soluția propusă de minister, care va contribui la creșterea calității actului de educație în zona universitară. De asemenea, ministrul a solicitat unităților din subordine să pregătească procedurile de implementare, astfel încât prima plată să fie efectuată cel târziu în luna februarie a anului 2026 (pentru luna ianuarie).

BIROUL DE PRESĂ

Ministrul Educației și Cercetării, prof. univ. dr. psih. Daniel David, a participat marți, 16 decembrie 2025, la evenimentul dedicat sărbătorilor de iarnă, organizat de Minister și Palatul Copiilor din Baia Mare în sediul Parlamentului României: Gala Excelenței din Palatele și Cluburile Copiilor din România: Simfonia Creației!

În Palatul Parlamentului, copiii care activează în cadrul palatelor și cluburilor școlare din toate zonele țării și-au arătat creativitatea, alături de profesorii lor, dar și modul în care știu să exprime tradițiile românești asociate sărbătorilor de iarnă, într-un eveniment organizat de Ministerul Educației și Cercetării, sub coordonarea directorului de la Palatul Copiilor din Baia Mare (județul Maramureș), profesor. dr. Ion Iuga. Gândit în modelul educației nonformale și extrașcolare, evenimentul a inclus vernisaje și expoziții tematice, ateliere educative și creative, dar și un spectacol de datini și obiceiuri de iarnă: Datini din Străbuni - Iarna la Români!

În acest context, ministrul Daniel David a declarat:

„Tradițiile românești trebuie trăite personal, astfel dobândind sensuri și semnificații cu impact pozitiv asupra calității vieții, dar și promovate în spațiul public din țară și străinătate, pentru întărirea și păstrarea lor în actualitate. Evenimentul a avut și acest rol, dincolo de faptul că a demonstrat și creativitatea copiilor și a profesorilor lor, la modul mai general, îmbinând astfel modernitatea cu tradiția sărbătorilor de iarnă. Direct spus, Ministerul Educației și Cercetării se ocupă cu generarea cunoașterii (inclusiv artistice) și diseminarea acesteia prin educație. Le-am văzut aici, plenar, pe amândouă și, întâlnind acești copii și pe profesorii lor, sunt optimist cu privire la viitorul acestei țări!”

Ministrul Educației și Cercetării, prof. univ. dr. psih. Daniel David, s-a întâlnit la Iași, în 15 decembrie 2025, cu o parte din comunitatea educațională a Colegiului Național Pedagogic „Vasile Lupu” din Iași (CNPVLI) și cu profesori din conducerea Asociației Naționale a Colegiilor și Liceelor Pedagogice din România, în contextul onorării tradiției de 170 de ani de educație în cadrul CNPVLI. De asemenea, la întâlnire au participat și rectorul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, inspectorul școlar general, alături de autorități locale (primarul orașului) și alți invitați.

«Mă bucur că am reușit în cele din urmă să ajung la Iași, pentru a vă spune și direct ceea ce am transmis online în cadrul evenimentului de dimineață de la Teatrul Național și anume că realmente admir la Colegiului Național Pedagogic „Vasile Lupu” din Iași: (1) modul în care tradiția se îmbină cu modernul în excelența prezentului; (2) faptul că a format generații de profesori care au contribuit la dezvoltarea culturii și a țării noastre și (3) modul în care au pregătit copii care apoi, la rândul lor, au dezvoltat cultura și țara. Faceți bine ce faceți, continuați!», a declarat ministrul Daniel David.

Cu ocazia acestui eveniment, în cadrul sesiunii de la Teatrul Național din Iași, Colegiul a primit Placheta și Diploma Aniversară „Spiru Haret”, oferite de Ministerul Educației și Cercetării pentru activitatea educativă desfășurată și performanțele profesionale în cei 170 de ani de existență și conferite, în numele ministrului, de consilierul onorific al acestuia, profesorul Mircea Bertea.

Cu acordul Premierului României, președinte al Comitetului Național pentru Știință, Tehnologie și Inovare (CNSTI), ministrul Educației și Cercetării, prof. univ. dr. psih. Daniel David, vicepreședinte al acestui comitet, a convocat reuniunea CNSTI, în data de 15.12.2025 (Palatul Victoria, Sala Transilvania).

Discuțiile s-au focalizat asupra:

1. Raportului CDI pe anul 2024 (raportul este în fază de finalizare și intenția este să fie adoptat la sfârșitul acestui an);

2. analizei situației PNRR în CDI:

a. cu măsuri de eficientizare prin implicarea de resurse umane sporite (în colaborare cu MIPE și Ministerul Finanțelor);

3. aspectelor strategice ale CDI, inclusiv prin prisma bugetului pe anul 2026:

a. evaluarea unităților de CDI;

i. jalon PNRR, cu un angajament financiar pentru echipele de evaluatori - pentru a nouă arhitectură a sistemului național de CDI stabilită din toamna anului 2026;

b. relației cu Agenția Spațială Europeană:

i. susținerea prezenței României, inclusiv reanalizarea unora dintre programele existente în acord cu nevoile reale ale României și cu capacitatea mediului academic și socioeconomic de a atrage sumele subscrise;

c. situației „Laserului de la Măgurele”:

i. pentru susținerea financiară pe anul 2026, cu monitorizare periodică a indicatorilor de rezultat;

4. unor aspecte diverse:

a. nevoia de predictibilitate a programelor în competițiile naționale;

b. nevoia de susținere a resursei umane din CDI;

c. grad mai mare de implicare a factorului privat în demersurile de CDI;

d. explorarea unor noi direcții relevante (ex.: relația cu fondurile de apărare și dual-use, riscurile geologice în zone vulnerabile etc.).

În acest context, ministrul Daniel David a declarat:

„Comitetul Național pentru Știință, Tehnologie și Inovare este principalul for la nivel național, cu rol decizional în activitatea de coordonare a diverselor structuri din țară (ex.: ministere, academii) care au responsabilități în cercetare-dezvoltare-inovare, aflat în coordonarea prim-ministrului. Cred că întâlnirea a fost importantă, în vederea analizei activităților desfășurate, a modului de derulare a PNRR și, foarte important, pentru discuții cu impact asupra bugetului pentru anul 2026, în care sistemul de CDI trebuie susținut pentru stabilitate și dezvoltare. Derularea PNRR și Regândirea sistemului național de CDI au fost două dintre obiectivele majore ale discuției, extrem de importante, după mine probabil cele mai importante demersuri din CDI din țară din anii '90, cu impact decisiv asupra modernizării acestui sistem național vital.”

În aceste zile, la inițiativa Ministerului Educației și Cercetării, au loc discuții tehnice cu Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) și Comisia Europeană, pentru a identifica soluțiile de alocare financiară - prin fonduri europene - cu scopul de a susține bursele sociale ale studenților.

Criza fiscal-bugetară a presupus ca antidot aplicarea unor măsuri dificile (între acestea s-a regăsit și redimensionarea fondului de burse pentru studenți). Unele măsuri au fost luate ca soluții fiscal-bugetare imediate, salvatoare, altele pentru a prefigura și reforme pe termen lung. În general, măsurile de criză au salvat, însă, sistemul de educație-cercetare (ex.: nu au fost întrerupte contracte de muncă valabile) și au contribuit la stabilizarea țării (ex.: evaluările S&P, Fitch și Moody’s nu au retrogradat țara în categoria „Junk”, cu impact negativ asupra capacității de plată, iar evaluarea Comisiei Europene din noiembrie nu a determinat blocarea fondurilor europene și a altor măsuri asociate deficitului excesiv). Acum este momentul să ne stabilizăm și să creștem și, în acest sens, începem cu studenții.

Primul pas este propunerea de completare a fondului de burse pentru anul 2026 cu aproximativ 60 milioane de euro, ceea ce va face ca fondul de burse în noul an să fie nominal și în practică apropiat de anii 2024 și 2025 (după redimensionare) și cu aproximativ 35% mai mare decât în anul 2023. Acest demers, care țintește componenta socială, atât pentru studenții de la buget, cât și pentru cei de la cursurile cu taxă, ar trebui nu doar să ajute studenții, ci și să reducă presiunea pe contribuția universităților, care ar putea să fie orientată și spre performanță. În acest mod se pot susține atât componenta socială, cât și performanța, dar decizia este a fiecărei universități, pentru mine important fiind faptul că întărim din partea ministerului componenta socială cu 60 de milioane de Euro. Acest demers este foarte important pentru a susține tinerii pe durata studiilor universitare, în condițiile în care România are prea puțini studenți (absolvenți de studii universitare), prin raportare la populația generală. În discuțiile tehnice de la minister am cerut ca, imediat după aprobare, programul să fie implementat, astfel încât bursele să poată fi accesate de la începutul anului 2026. Estimarea este ca primele plăți să fie efectuate în luna februarie (pentru luna ianuarie).

Le mulțumesc reprezentanților Comisiei Europene (în primul rând vicepreședintei Roxana Mînzatu) și reprezentanților MIPE pentru deschiderea arătată față de propunerea ministerului, deoarece în astfel de situații complicate, când țara are nevoie de susținere și înțelegere, casa noastră mai mare, Uniunea Europeană, a fost aproape!

În acest context, reamintesc poziția mea publică, pentru a contracara o serie de erori și/sau dezinformări din spațiul public, și anume, că în educație-cercetare, în situația de criză, s-au luat măsurile necesare pentru a se evita blocajul, dar că este momentul să ne stabilizăm și să creștem. Faptul că (1) în învățământul preuniversitar nu s-au întrerupt contracte de muncă valabile (ba chiar a crescut numărul de titulari cu peste 2.200 de persoane), (2) în procesul de redimensionare a burselor elevilor am păstrat focalizarea pe bursele sociale și tehnologice și premiile pentru olimpicii internaționali (vezi Gala Olimpicilor), alături de burse de merit regândite pentru relevanță și (3) am lăsat libertate universităților ca, din fonduri proprii, să poată sprijini studenții reprezintă tot atâtea măsuri care au ajutat în situația de criză fiscal-bugetară. După această stabilizare, trebuie să creștem odată cu creșterea țării, mai ales pe linia altor drepturi studențești, a burselor olimpice și a creșterii valorii plății cu ora (fie și gradual) în sistemul preuniversitar, inclusiv deblocarea posturilor în sistem și problema degrevărilor.

Ca urmare a informațiilor eronate vehiculate recurent în spațiul public privind o eventuală creștere a normei didactice, Ministerul Educației și Cercetării precizează faptul că nu există discuții în această privință și nici în legătură cu alte măsuri fiscal-bugetare în învățământul preuniversitar.

Așa cum ministrul Daniel David a declarat în repetate rânduri (de exemplu aici sau aici), măsurile fiscal-bugetare cu impact în educație au fost luate, din acest moment sistemul având nevoie de stabilitate și dezvoltare.

Încurajăm oamenii educației să urmărească informațiile oficiale comunicate de minister și să nu reacționeze la dezinformări care pot afecta buna funcționare a sistemului nostru de învățământ. 

În ședința Guvernului României de vineri, 5 decembrie 2025, a fost adoptat Memorandumul pentru scoaterea la concurs a 303 posturi vacante ]n cadrul creșelor construite recent prin PNRR, respectiv prin Programul Național de Construcții de Interes Public sau Social.

În acest context, ministrul Educației și Cercetării, prof. univ. dr. psih. Daniel David, declară:

„Educația timpurie este o componentă esențială a educației, locul în care se formează premisele (prerechizitele) pentru cele opt competențe-cheie, care vor fi formate, dezvoltate și orientate spre specializare la celelalte niveluri educaționale. De aceea, în zona educației timpurii, focalizarea mea ca ministru a fost pe creșterea gradului de includere a copiilor în sistem, unde, pe lângă construirea infrastructurii necesare (ex.: prin PNRR sau prin alte programe naționale), vectorul principal este formarea și dezvoltarea resursei umane. Faptul că, încă în condiții de criză fiscal-bugetară, Guvernul României a deblocat aceste posturi, este un lucru care mă bucură și care se adaugă altui demers similar din luna august - când s-au mai aprobat 422 de posturi -, confirmând viziunea mea că, odată trecută prin furtuna fiscal-bugetară, educația trebuie să intre în faza de stabilizare și dezvoltare.”

Astăzi, 5 decembrie 2025, ministrul Educației și Cercetării, prof. univ. dr. psih. Daniel David, a semnat Ordinul privind reglementarea cadrului general pentru dezvoltarea parteneriatului pentru sprijin instituțional între unitățile de învățământ, în vederea creșterii calității educației.

În sinteză, următoarele reglementări fac parte din viziunea care se dorește implementată prin acest ordin:

Art. 1: Scopul și domeniul de aplicare

(1) Ordinul reglementează cadrul general pentru dezvoltarea parteneriatului pentru sprijin instituțional între unitățile de învățământ preuniversitar, încheiat în vederea creșterii calității educației.

(2) Sprijinul instituțional, în sensul reglementat în ordin, reprezintă ansamblul de activități, măsuri și forme de cooperare dintre unitățile de învățământ, prin care o unitate de învățământ cu rezultate relevante pune la dispoziția unei alte unități de învățământ expertiză pedagogică, resurse educaționale, suport metodologic și organizatoric, pentru îmbunătățirea proceselor educaționale, reducerea decalajelor și creșterea calității actului educațional.

(3) Scopul parteneriatului îl reprezintă reducerea decalajelor educaționale și sprijinirea unităților de învățământ cu resurse insuficiente sau situate în zone defavorizate.

(4) Parteneriatul poate fi încheiat între unități de învățământ, la nivel județean sau interjudețean.

(5) Parteneriatul pentru sprijin instituțional se bazează pe principiul schimbului de bune practici între instituții, prin valorificarea experiențelor instituționale ale fiecărui partener implicat.

Art. 2: Încheierea parteneriatelor pentru sprijin instituțional

(1) Parteneriatele pentru sprijin instituțional se încheie, cu acordul părților, între minimum două unități de învățământ, din inițiativa părților sau la recomandarea inspectoratului școlar județean/Inspectoratului Școlar al Municipiului București.

(2) Pe baza performanțelor școlare obținute de către elevii unităților de învățământ, în funcție de rezultatele din cadrul evaluărilor curente, ale examenelor naționale și ale evaluărilor internaționale la care participă aceștia, ținând seama de riscul de abandon școlar manifestat la nivelul unor unități de învățământ și ca urmare a rezultatelor activităților de inspecție școlară, inspectoratele școlare județene/Inspectoratul Școlar al Municipiului București recomandă unităților de învățământ dezvoltarea parteneriatului pentru sprijin instituțional.

(3) În etapa de recomandare a partenerilor instituționali, inspectoratele școlare vor avea în vedere:

a) existența cel puțin a unei unități de învățământ care poate oferi modele de bune practici, dovedite prin rezultate deosebite obținute la examenele naționale și la evaluările internaționale, precum și care dispune de personal format preponderent din cadre didactice calificate;

b) existența cel puțin a unei unități care înregistrează rezultate școlare reduse, rate mari sau risc ridicat de abandon școlar ori un procent semnificativ de cadre didactice fără studii corespunzătoare postului;

c) reprezentarea atât a mediului urban, cât și a celui rural, respectiv a zonelor defavorizate

(4) Unitatea de învățământ care întrunește condițiile menționate la alin. (3) lit. a este denumită, în contextul prezentelor reglementări, unitate de învățământ-suport.

(5) Parteneriatul poate fi extins prin implicarea altor parteneri relevanți în domeniul educației, precum: organizații nonguvernamentale, autorități locale, reprezentanți ai mediului economic sau universitar etc.

(6) Unitățile de învățământ și partenerii implicați încheie un acord de parteneriat în care sunt precizate: scopul și obiectivele parteneriatului pentru sprijin instituțional, durata, activitățile, responsabilitățile părților și eventualele clauze specifice.

(7) Evidența parteneriatelor pentru sprijin instituțional este ținută la nivelul inspectoratelor școlare județene/Inspectoratului Școlar al Municipiului București.

Art. 3: Activitățile din cadrul parteneriatului pentru sprijin instituțional

(1) Activitățile din cadrul parteneriatului se pot desfășura fizic sau online și pot include, fără a se limita la:

(a) lecții online, lecții demonstrative;

(b) ateliere tematice de formare și observare pentru cadrele didactice debutante sau fără studii corespunzătoare postului;

(c) activități de sprijin pentru managementul școlar și dezvoltarea leadershipului educațional;

(d) consiliere pentru utilizarea tehnologiei în educație, crearea și partajarea de resurse educaționale digitale;

(e) proiecte interdisciplinare și activități comune elevi-profesori între unități;

(f) sesiuni de îndrumare instituțională în format hibrid, sincron sau asincron, prin platforme digitale acreditate.

În acest context, ministrul Daniel David a declarat:

„Inegalitatea - mai ales pe linia rural-urban și din zonele dezavantajate/urban mic - între unitățile școlare din România este un factor (1) de inechitate (scăzând șansa de reușită în viață pentru copiii din unitățile mai puțin performante), (2) distorsiuni în procesele și arhitectura educațională (ex.: examene de selecție neobișnuite) și (3) de tensiuni-conflicte (ca urmare a presiunii pe unitățile foarte performante). Una dintre cauze este fragmentarea excesivă care împiedică în anumite zone organizarea procesului educațional la o calitate cât mai crescută - ex.: în zonele rurale/mic urbane și dezavantajate avem adesea unități școlare mai mici, unde este dificil să atragi titulari -, lucru pe care am încercat să-l corectez prin încurajarea comasărilor. Spre exemplu, în anul școlar 2025 - 2026, am redus cu aproximativ 8% din fragmentarea preexistentă. O altă cauză este legată de accesul la resursa umană cât mai bine pregătită și chiar de infrastructură educațională stimulativă. Prin acest demers încerc să corectez acest lucru: spre exemplu, reglementările de față încurajează ca acolo unde nu avem suficienți profesori calificați - ex.: zone rurale izolate -, unele cursuri să fie susținute (fie și hibrid/online) de cei mai buni profesori calificați din țară, celelalte activități urmând a fi continuate de profesorii disponibili, astfel generându-se medii educaționale de calitate, stimulative și emancipative. Nu în ultimul rând, precizez, pentru a corecta unele erori vehiculate în spațiul public, că numărul profesorilor titulari din sistem a crescut în anul școlar 2025 - 2026, cu peste 2.200 de persoane, față de anul școlar 2024 - 2025, ceea ce poate contribui, alături de celelalte mecanisme, la o expunere mai mare a copiiilor la profesori calificați.”

Ordinul urmează a fi publicat în Monitorul Oficial.