Comunicări de presă ME

Ministrul Educației și Cercetării, prof. univ. dr. psih. Daniel David, a onorat astăzi, 26 februarie, invitația senatorilor României (lansată de grupul parlamentar AUR) de a fi prezent la „Ora Guvernului” pentru a dezbate proiectele de planuri-cadru pentru învățământul liceal, propuse de minister. De asemenea, explorând teme privind educația și cercetarea, ministrul Daniel David a avut o întâlnire și cu grupul PNL din Senat. 

În acest context al dezbaterii, pe lângă discutarea temei propriu-zise, au fost atinse si alte subiecte de actualitate din educație și cercetare. 

Mesajul general al ministrului Educației și Cercetării, după luările de poziție ale senatorilor din diverse grupuri parlamentare, a inclus, în sinteză, următoarele idei:

• Chiar și oamenii inteligenți ajung la concluzii false, dacă pornesc de la premise false.

• Trebuie să pornim de la premisele corecte și astfel vom ajunge cu toții, în final, la concluziile corecte.

• Iată câteva dintre aceste premise corecte:

  • Profilul absolventului trebuie să se refere la un om care este bun specialist, bun cetățean (bun român protector al democrației) și mulțumit de propria viață (în esență o sinteză a celor opt competențe-cheie).

  • Modelele pe care le avem la ora actuală în învățământul liceal nu mai pot continua! Nu au logică curriculară, nu au context adecvat în noile legi ale educației, încarcă prea mult elevii din punct de vedere curricular și nu generează performanță în sistem (vezi testele PISA și alte analize legate de analfabetismul funcțional la nivel liceal), generând în ultimă instanță un risc de securitate națională.

• În concluzie, noile modele educaționale trebuie să ducă la profilul așteptat al absolventului, în care, printre alte schimbări majore, vom readuce, după aproximativ 20 de ani, disciplinele legate de cultura națională cu nume și/sau curriculum dedicat (exemple: gramatică, Istoria României/Românilor, Geografia României, limba latină etc.), contribuind astfel la profilul așteptat al absolventului.

De asemenea, ministrul Daniel David a răspuns și altor întrebări specifice ridicate de senatori, vizând domeniile educației și cercetării.

În urma acestei dezbateri, ministrul Daniel David a declarat:

„Interesul manifestat de parlamentarii țării arată că începem să înțelegem că educația și cercetarea sunt elementele fundamentale ale unei națiuni. Suntem în perioada dezbaterilor planurilor-cadru pentru învățământul liceal, așa că, în mod natural, și parlamentarii pot fi parte din dezbatere.

Dincolo de unele excese de limbaj/comportament - inerente în context politic și reflectând diversitatea țării pe care trebuie să o luăm așa cum este - multe probleme ridicate au fost foarte relevante:

(1) unele, după clarificări, permițându-ne să pornim de la premise corecte, iar ca oameni inteligenți să înțelegem apoi corect concluziile finale,

(2) altora oferindu-le răspunsuri punctuale.

Voi mai participa la întâlniri cu parlamentarii României ori de câte ori este nevoie și îmi permite timpul - în special în comisiile de specialitate -, pentru a ne asigura că susținem toți educația și cercetarea ca priorități naționale.”

Ministrul Educației și Cercetării, prof. univ. dr. psih. Daniel David, a avut marți, 25 februarie, o întâlnire cu președintele Asociației Școlilor Particulare (ASP), Christian Comșa, pentru a discuta despre rolul învățământului particular și confesional în România, precum și despre reformele necesare pentru un sistem educațional mai echitabil și eficient. La întâlnire a participat și Sorin Ion, secretar de stat pentru învățământ preuniversitar.

Cu acest prilej, a fost subliniată importanța colaborării între instituțiile de învățământ particulare și cele publice pentru a împărtăși expertiză și bune practici în domenii esențiale, precum curriculumul, guvernanța școlară, dezvoltarea carierei didactice și mentoratul profesorilor.

Printre principalele teme discutate s-au numărat:

• Aprecierea pentru flexibilitatea proiectelor de planuri-cadru pentru învățământul liceal, element care permite:

  • o mai bună adaptare a procesului educațional la profilul elevilor și la cerințele societății moderne;

  • promovarea unui sistem educațional bazat pe opțiuni și nevoi reale, evitând aplicarea rigidă a unor structuri standardizate;

• Inițiative educaționale strategice, precum programele ASP „Masă și Clasă” - Ghidul Alimentației Sănătoase pentru școli și grădinițe, LifeLab - educație financiară), dar și proiectele europene privind incluziunea copiilor cu dizabilități, inteligența artificială în educație și leadership-ul educațional.

De asemenea, a fost explorată posibilitatea promovării unei componente de cultură românească (limbă/istoria/geografie) în curriculumul școlilor internaționale și înregistrarea tuturor copiilor din școlile internaționale în sistemul electronic al ministerului.

Ministerul Educației și Cercetării își reafirmă angajamentul de a colabora cu toți actorii din domeniul educației pentru a dezvolta politici care să asigure un sistem educațional echilibrat, modern și orientat spre viitor.

Ministrul Educației și Cercetării, prof. univ. dr. psih. Daniel David, s-a întâlnit luni, 25 februarie, cu E.S. dl. Nicolas Warnery, ambasadorul Republicii Franceze la București.

În cadrul întâlnirii au fost abordate următoarele teme:

- promovarea studiului limbii franceze în cadrul unităților de învățământ din România (în anul școlar 2024 - 2025, peste 190.000 de elevi învață limba franceză ca Limbă modernă 1, iar peste 970.000 de elevi - ca Limbă modernă 2);

- creșterea numărului de licee cu secții bilingve francofone (celor 25 de licee, ce fac parte, în prezent, din rețeaua de licee cu secții bilingve franceze din România și care au primit recunoașterea FrancLabelEducation, li se vor alătura, până în 2027, alte cinci unități de învățământ);

- încheierea unui parteneriat privind testarea competențelor de limbă franceză în unitățile școlare din România prin introducerea testului DELF școlar;

- consolidarea colaborării în domeniul învățământului profesional și tehnic / dual prin promovarea mobilității elevilor și profesorilor, cooperarea între unități școlare din România și Franța, respectiv dezvoltarea de proiecte precum integrarea realității virtuale în formarea profesională, dezvoltarea unui centru de excelență în domeniul fibrei optice, transferul de expertiză privind „campusurile de meserii și calificări” etc.;

- identificarea unor noi domenii de cooperare în domeniul învățământului preuniversitar: testarea competențelor digitale ale elevilor, lansarea unui proiect-pilot româno-francez în domeniul educației media și al luptei împotriva dezinformării etc.;

- consolidarea cooperării interuniversitare, inclusiv în cadrul alianțelor de universități europene;

- valorificarea rezultatelor cercetării francofone prin încurajarea publicării articolelor științifice în limba franceză, în reviste de specialitate cu indexare recunoscută, din întreaga lume;

- cooperarea în domeniul cercetării prin lansarea unui nou apel de acțiuni integrate „Brâncuși-Hubert Curien”, cooperarea între institute de cercetare din România și Franța, susținerea în continuare a proiectului ELI-NP.

BIROUL DE PRESĂ

În prezența ministrului Educației și Cercetării, prof. univ. dr. psih. Daniel David, joi, 20 februarie 2025, la Palatul Victoria, a avut loc semnarea Acordului privind Măsura-Suport - Programul privind învățământul dual, finanțat din Acordul-cadru dintre Guvernul României şi Consiliul Federal Elveţian privind implementarea celei de-a doua contribuţii elveţiene în anumite state membre ale Uniunii Europene pentru reducerea disparităţilor economice şi sociale în cadrul Uniunii Europene (semnat la Bucureşti în data de 12 decembrie 2022)*. 

Programul are ca obiectiv consolidarea sistemului românesc de educație şi formare profesională duală (VET) prin implicarea școlilor şi a companiilor private, fiind structurat pe 5 componente care vizează:

• Politică și dialog privind punerea în aplicare a reformei învățământului dual;

• Revizuirea/dezvoltarea calificărilor de nivel 5 al Cadrului Național al Calificărilor (CNC), în funcție de nevoile pieței muncii;

• Pilotarea/testarea calificărilor VET de nivelul 5 CNC prin proiecte competitive (granturi a câte 500.000 CHF/grant)

• Formarea profesorilor și a tutorilor de practică din companiile partenere pentru a oferi programe relevante învățământului dual;

• Dezvoltarea unei rețele de tip public-privat de facilitatori pentru învățământul dual.

Finanțarea prevăzută in Acordul-cadru pentru măsura-suport Programul privind învăţământul dual (VET) este de 10 milioane CHF. 

Centrul Naţional de Dezvoltare a Învățământului Profesional şi Tehnic (CNDIPT) a fost nominalizat de Ministerul Educației și Cercetării ca Operator de program pentru dezvoltarea și asigurarea managementului tehnic și financiar.

În acest context, ministrul Daniel David a avut o întâlnire bilaterală cu Ignazio Cassis, Consilier Federal și ministru al Afacerilor Externe al Confederației Elvețiene.

În cadrul întrevederii, a fost reconfirmată relația bună de colaborare între România și Confederația Elvețiană în domeniile educației și cercetării, precum și importanța investiților în învățământul dual, cu o implicare activă a mediului de afaceri.

A fost remarcat, de asemenea, interesul instituțiilor de cercetare din România pentru participarea la Proiectele Multilaterale Comune de Cercetare, având ca scop crearea de parteneriate de cercetare durabile pe termen lung între partenerii români și elvețieni și alți parteneri europeni, inclusiv cooperarea în cercetare prin „Infrastructura Luminii Extreme/ELI-NP” (buget: 13 milioane CHF).

În perioada următoare, discuțiile la nivel tehnic vor continua pentru finalizarea acordurilor de finanțare pentru „Programul infrastructura pentru cercetarea și monitorizarea emisiilor” cu o alocare din partea elvețiană în valoare de 7,4 milioane CHF, structurată pe două componente, astfel:

• Infrastructura de cercetare a aerosolilor, norilor şi gazelor minore (ACTRIS);

• Studiul privind determinarea emisiilor de metan în Europa de Est (EEMS).

Finalizarea negocierilor cu Uniunea Europeană pentru participarea Confederației Elvețiene la Programul-Cadru al UE Orizont Europa va impulsiona colaborarea bilaterală în domeniul cercetării-inovării.

În ceea ce privește cooperarea academică, participarea universităților din cele două țări în alianțele de universități europene constituie o premisă pentru consolidarea mobilităților academice în cadrul programului Erasmus +, odată cu finalizarea proceselor legate de participarea Elveției la acest program.

--------------------------

* Hotărârea Guvernului Nr. 61/2023 din 26 ianuarie 2023 pentru aprobarea Acordului-cadru dintre Guvernul României şi Consiliul Federal Elveţian privind implementarea celei de-a doua contribuţii elveţiene în anumite state membre ale Uniunii Europene pentru reducerea disparităţilor economice şi sociale în cadrul Uniunii Europene, semnat la Bucureşti la 12 decembrie 2022

Ministrul Educației și Cercetării, prof. univ. dr. psih. Daniel David, a discutat joi, 20 februarie, proiectele de planuri-cadru cu reprezentanți ai comunității geografilor (Societatea de Geografie din România, Asociația profesională a geografilor, decanii facultăților de geografie, specialiști din Academia Română).

În urma discuțiilor, ministrul Daniel David a declarat:

„Mă bucur că toată comunitatea specialiștilor în geografie a înțeles mesajul meu legat de necesitatea schimbării modului în care se predă acum geografia în liceu. Ne-am pus de acord asupra faptului că modelul actual nu mai poate continua, astfel că vom avea unul nou, în care, după mulți ani de absență, vom readuce și Geografia României ca disciplină distinctă, element care, alături de reintroducerea Istoriei Românilor/României și a gramaticii, va întări astfel și componenta de cultură națională în formare elevilor. De asemenea, unitățile de învățare vor include mai explicit și elemente de geologie pentru a semnaliza copiilor și importanța acestui domeniu al științei.

În fine, foarte important, specialiștii și-au arătat disponibilitatea să se implice în elaborarea noilor programe pentru a le face mai relevante și aerisite, precum și în regândirea manualelor pentru a le face mai eficiente și atractive. Le mulțumesc pentru acest angajament fundamental în privința noului model al geografiei în liceu.”

Ministrul Educației și Cercetării, prof. univ. dr. psih. Daniel David, s-a întîlnit joi, 20 februarie 2025, cu elevii din clasele a V-a și a VIII-a, componenți ai echipei Quantum Bits de la Liceul Teoretic Internațional de Informatică București. Printre aceștia se regăsesc șapte olimpici internaționali la diverse discipline.

Acești tineri talentați și-au prezentat și o inovație recentă, mai exact o dronă concepută pentru a sprijini salvamarii în identificarea rapidă a persoanelor aflate în pericol de înec.

Ca temă distinctă și importantă, elevii au discutat despre nevoia unei reprezentări mai puternice a roboticii în curriculum, ministrul Daniel David arătând că acest lucru este permis de noile planuri-cadru atât sub forma unităților de învățare în disciplina din trunchiul comun (Tehnologia informațiilor), cât și ca disciplină distinctă la decizia elevilor din oferta școlii.

Alte aspecte administrative legate de organizarea olimpiadelor în domeniu și de susținerea elevilor vor fi, de asemenea, analizate în perioada următoare.

Ministrul Educației și Cercetării, prof. univ. dr. psih. Daniel David, a avut joi, 20 februarie 2025, o întrevedere cu reprezentanții Federației Naționale a Părinților - Edupart.

Discuțiile au vizat modernizarea planurilor-cadru și adaptarea acestora la realitățile economice și sociale actuale.

Ministerul Educației și Cercetării apreciază sprijinul Federației Naționale a Părinților - Edupart în acest demers, subliniind faptul că dialogul constant și colaborarea cu toți partenerii educaționali sunt esențiale pentru succesul reformelor din sistemul de educație.

Printre principalele concluzii ale întrevederii se numără:

• Susținerea noilor planuri-cadru, care includ multe dintre propunerile avansate de Federația Națională a Părinților - Edupart, iar altele se află încă în analiză pentru eventuale ajustări.

• Dezvoltarea învățământului dual profesional și tehnologic, printr-o colaborare strânsă între școli, mediul economic, părinți și autorități.

• Dialogul continuu cu părinții și susținerea unor proiecte ale acestora (ex.: orientarea în carieră, prevenirea consumului de droguri), pentru a ne asigura că modernizarea sistemului educațional răspunde nevoilor elevilor, contribuind astfel la o educație echilibrată și adaptată cerințelor pieței muncii.

Ministerul Educației și Cercetării își exprimă deschiderea pentru continuarea dialogului cu toate părțile implicate și pentru implementarea unor soluții eficiente și sustenabile, în beneficiul întregului sistem educațional.

Ministrul Educației și Cercetării, prof. univ. dr. psih. Daniel David, s-a întîlnit joi, 20 februarie 2025, cu elevii din clasele a V-a și a VIII-a, componenți ai echipei „Quantum Robotics” de la Liceul Teoretic Internațional de Informatică București. Printre aceștia se regăsesc șapte olimpici internaționali la diverse discipline.

Acești tineri talentați și-au prezentat și o inovație recentă, mai exact o dronă concepută pentru a sprijini salvamarii în identificarea rapidă a persoanelor aflate în pericol de înec.

Ca temă distinctă și importantă, elevii au discutat despre nevoia unei reprezentări mai puternice a roboticii în curriculum, ministrul Daniel David arătând că acest lucru este permis de noile planuri-cadru atât sub forma unităților de învățare în disciplina din trunchiul comun (Tehnologia informațiilor), cât și ca disciplină distinctă la decizia elevilor din oferta școlii.

Alte aspecte administrative legate de organizarea olimpiadelor în domeniu și de susținerea elevilor vor fi, de asemenea, analizate în perioada următoare.

Pornind de la o serie de sesizări și cazuri publice pe tema interferenței unor activități în școală care perturbă desfășurarea în bune condiții a procesului didactic, Ministerul Educației și Cercetării solicită tuturor inspectorilor și directorilor de unități școlare examinarea regulamentelor proprii privind prevenirea, controlul și sancțiunile impuse în astfel de situații, inclusiv evaluarea modalității de implementare a acestora.

Obiectivul este protejarea contextului educațional și a intereselor educaționale ale elevului, implicit ale statutului cadrului didactic.

Reamintim că, în cazul concret al telefoanelor mobile, există - prin lege și prin alte norme legale subsecvente - reglementări privind interdicția utilizării acestora pe durata orelor de curs, cu excepția situațiilor în care sunt folosite cu acordul cadrului didactic în scop educațional.

„Toți actorii sistemului de educație - elevi, profesori, părinți - trebuie să cunoască aceste reglementări și să le implementeze riguros și curajos, inclusiv pe linia sancțiunilor existente. În cazul specific al telefoanelor mobile, așa cum am mai declarat, nu susțin interzicerea totală a acestora în școală, însă în spiritul practicilor psihopedagogice și al reglementărilor legale existente, trebuie să asigurăm un control riguros în privința utilizării acestora în sălile de curs, pentru a ajuta când este cazul și mai ales pentru a evita interferența perturbatoare cu actul educațional”, a declarat ministrul Daniel David.

BIROUL DE PRESĂ

Ministerul Educației și Cercetării a luat act cu îngrijorare de comunicatele Organizației Națiunilor Unite, care menționează și România ca țară aflată în situație de risc prin prisma îmbătrânirii populației (sănătății familiei și natalității). Acest fenomen se va accentua în anii următori, pe fondul scăderii segmentului de populație de vârstă fertilă și ca urmare a scăderii natalității.

Prin politicile educaționale (formale și nonformale și prin educația pe tot parcursul vieții) și cele de cercetare-dezvoltare-inovare, Ministerul are rolul-cheie în a înțelege, preveni și corecta această problemă socială a țării. În acest sens, Ministerul a solicitat o Strategie națională, bazată pe educație și cunoaștere științifică, actorilor principali implicați deja în astfel de analize, în primul rând pornind de la proiectul național pluridisciplinar „Sănătatea familiei și natalitate” (coordonat de domnul Grigore Iuga), desfășurat prin Academia de Științe Medicale, sub auspiciile Academiei Române, în colaborare cu o serie de universități reprezentative ale țării.

În acest context, ministrul Educației și Cercetării, prof. univ. dr. psih. Daniel David, declară:

„De modul în care vom rezolva situația sănătății familiei și a natalității (îmbătrânirii populației) depind în viitor chiar existența națiunii noastre și bunăstarea acesteia. Primul și cel mai important plan (planul A) este cel legat direct de îmbunătățirea sănătății familiei și creșterea natalității. Există deja idei bune, derivate din cercetarea științifică, astfel încât cred că suntem în faza în care putem propune o nouă Strategie națională în acest sens, inclusiv cu implicarea autorităților relevante în domeniile de profil. 

Ca demers secundar, pornind și de la observațiile «Raportului Draghi», cred că ne trebuie și un plan B, derulat în paralel cu planul principal (planul A) sau ca plan de siguranță, dacă planul A nu funcționează cu efecte rapide, și anume să compensăm o vreme natalitatea scăzută cu dezvoltări inovativ-competitive care să ne asigure, totuși, și bunăstarea socială. Ca ministru al Educației și Cercetării voi susține astfel de demersuri atât pe linia cercetării-dezvoltării-inovării, cât și în privința educării populației în acest sens.”

Parlamentul României a aprobat bugetul de stat pentru anul 2025, alocând resurselor financiare gestionate de Ministerul Educației și Cercetării o importantă creștere.

Majorare relevantă 

Bugetul repartizat Ministerului Educației și Cercetării a fost majorat cu 9,58% față de execuția bugetară din 2024, ajungând la suma de 60.249.451 mii lei. Deși raportarea Ministerului de Finanțe se face la execuția bugetară, suma depășește și bugetul alocat inițial în 2024.

Alocări detaliate

• Componenta educație (învățământ): majorare cu 9,78% față de execuția bugetară din 2024 (în total: 58.062.930 mii lei);

• Componenta CDI (cercetare-dezvoltare-inovare): majorare cu 4,42% față de execuția bugetară din 2024 (în total: 2.148.957 mii lei).

Surse de finanțare

În prezent, se așteaptă informațiile complete privind alte surse de finanțare, cum ar fi sumele defalcate din TVA și fondurile alocate de alte ministere sau autorități implicate în activități de educație și cercetare. Aceste informații sunt necesare pentru a determina valoarea finală a bugetului destinat educației (învățământului) și cercetării-dezvoltării-inovării și pentru a avea o imagine în detaliu a resurselor repartizate educației și cercetării în anul 2025.

În baza estimărilor actuale, bugetul total pentru învățământ (educație), incluzând toate sursele de finanțare, va atinge 4,5% din PIB (10,7% din Bugetul General Consolidat, pe cheltuieli), respectiv 0,17% din PIB pentru cercetare-dezvoltare-inovare.

„Acum, când paradigmele lumii se schimbă, țesutul social se redefinește, iar instituțiile se transformă, diferența între cine va pierde, cine va supraviețui și cine va fi câștigător va fi făcută de «cunoaștere». Iar cunoașterea - generată prin cercetare-dezvoltare-inovare - este transferată în răspunsurile cognitiv-comportamentale ale oamenilor prin educație. 

Mă bucur că educația este considerată prioritate națională în coaliție, așa cum s-a promis la începutul mandatului, și că s-a ținut cont de acest lucru în propunerea Guvernului și în decizia luată în Parlament, evident cu limitele și constrângerile generate de situația economico-financiară prin care trecem. 

Ținta noastră rămâne 15% din Bugetul General Consolidat (pe cheltuieli - aproximativ 6% din PIB) pentru educație și 1% din PIB pentru cercetare-dezvoltare-inovare, cu obiectivul de a eficientiza utilizarea bugetului actual între timp”, a declarat ministrul Educației și Cercetării, prof. univ. dr. psih. Daniel David.

Creșterile bugetare în educație vizează atât investițiile (preponderent prin PNRR cu obiective precum prevenirea abandonului școlar, dotarea școlilor, construcția de campusuri pentru învățământul dual etc.), cât și asigurarea salariilor și a burselor. Pe segmentul cercetare-dezvoltare-inovare se urmărește o creștere a bugetului pentru competițiile dedicate proiectelor de cercetare și pentru alte activități competitive.

BIROUL DE PRESĂ

Dragi elevi, profesori, părinți și alți actori interesați și implicați în educație,

Mă bucur că proiectele de planuri-cadru pentru învățământul liceal au stârnit deja un interes atât de mare, primind în nici 24 de ore sute de mesaje. Este normal, iar asta arată că ne pasă de viitorul copiilor noștri! Avem câteva săptămâni pentru analize serioase și discuții constructive, decizia finală urmând a se lua în luna mai, într-un consens cât mai larg. 

M-aș bucura însă și mai mult ca, pentru a ajunge împreună la cea mai bună variantă, să ne focalizăm serios pe următoarele coordonate:

• Mesajele să nu fie simple felicitări sau critici. Mesajele trebuie să vină la adresa indicată în anunțul formal, cu propuneri argumentate, după analiza atentă a planurilor-cadru, pentru a ajunge împreună la soluția cea mai bună. Dacă rămân neclarități, acestea pot fi discutate în cadrul dezbaterilor naționale sau prin întrebări specifice la adresa de e-mail folosită pentru consultarea publică.

• Reiau ideea că aceste propuneri trebuie gândite în interesul elevilor - susținând profesorii în acest demers și implicarea părinților - pe care îi vrem buni specialiști, buni cetățeni și oameni echilibrați și mulțumiți de propria viață.

  1. Pentru a avea buni specialiști, ne trebuie accentuarea competențelor de specialitate, mai ales în clasele XI/XII; nu ne oprește nimeni însă să avem abordări mai transdisciplinare și la acest nivel (istorie la profilul real sau științe la profilul uman), dacă școala și elevii doresc asta (prin orele de CDEOȘ), dar acest lucru nu mai este impus de minister, ci lăsat la autonomia/libertatea școlii și elevilor. Tot într-o logică transversală și ținând cont de caracteristicile societății de astăzi, am lăsat tehnologia informației și comunicațiilor în toți anii din trunchiul comun (din nou, orele putând fi, unde se dorește, suplimentate prin CDEOȘ).

  2. Pentru a avea buni cetățeni, în înțelegerea mea, ne trebuie buni români promotori ai democrației; de aceea disciplinele care contribuie direct la cultura și identitatea națională, exprimate și în context internațional, și anume limba și literatura română și istoria (în diverse forme, care vor fi definite adecvat prin programe) sunt în toți anii trunchiului comun și pot fi suplimentate prin curriculum de specialitate flexibil (dacă dorește școala) și cu ore propuse de școală și alese de elevi (CDEOȘ - inclusiv prin teme foarte specifice, dar relevante național, așa cum avem și acum, spre exemplu tema despre românii care au marcat cultura și civilizația lumii). Religia, rămânând opțională, este de asemenea prezentă în toți anii în trunchiul comun, gândită însă să aducă mai clar în discuție și aspecte moral-etice și de combatere a extremismului religios. Istoria si geografia sunt în trunchiul comun la clasele IX/X, iar în clasele XI/XII devin de specialitate la profilul umanist și pot fi oferite la profilul real dacă decid școala și elevii. Am primit deja multe propuneri pentru a fi menținute transversal și obligatoriu, fără să depindă de școală și elevi și le-am înregistrat ca atare. În fine, nu am uitat de limba maternă pentru minorități, care este bine reprezentată. 

  3. Pentru a fi oameni echilibrați și mulțumiți de propria viață avem, de asemenea, în toți anii, în trunchiul comun, consiliere și orientare, inclusiv sport, discipline care pot avea un număr chiar mai mare de ore dacă sunt propuse de școală și alese de elevi (CDEOȘ).

În esență, o schimbare importantă este că numărul de ore nu mai este alocat unor discipline în primul rând de către minister, ci au un cuvânt mai important de spus decât înainte și școala (curriculum de specialitate flexibil), și elevul (CDEOȘ)! Așadar, în ciuda unor interpretări greșite legate de „afectarea unor discipline și ore”, de fapt decizia se duce mai mult spre școală și elevi, iar prin această descentralizare încurajăm autonomia și performanța, pentru a se păstra sau chiar a se crește numărul actual de ore la anumite discipline.

Să fim parte din soluție la probleme, nu din probleme, pentru a ajunge prin consultări/dezbateri la cea mai bună variantă pentru copiii noștri. Așa cum am spus în introducere, aștept în următoarele săptămâni să avem această analiză serioasă și discuție constructivă, decizia finală urmând a se lua în luna mai, într-un consens cât mai larg.

Dezbaterea durează 5 săptămâni în care putem analiza orice propuneri bune și putem decide ulterior.

Prof. univ. dr. psih. Daniel David

Ministrul Educației și Cercetării

Mesajul ministrului Educației și Cercetării, prof. univ. dr. psih. Daniel David, cu ocazia adoptării Hotărârii de Guvern privind hărțuirea pe criteriul de sex, precum și a hărțuirii morale la locul de muncă:

Zero toleranță față de orice formă de violență în domeniile educației și cercetării!

Mă bucur să anunț că astăzi, 31 ianuarie 2025, Guvernul României a adoptat Hotărârea de Guvern pentru modificarea și completarea Metodologiei privind prevenirea şi combaterea hărțuirii pe criteriul de sex, precum și a hărțuirii morale la locul de muncă, reglementate prin HG nr. 970/2023.

În esență, este vorba de a se accepta sesizări anonime și fără semnătură olografă, precum și de a se extinde domeniul de aplicabilitate mai clar instituțiilor de învățământ superior și unităților din învățământul preuniversitar, creându-se astfel cadrul pentru intervenții procedurale mai specifice și mai eficiente.

De asemenea, prin acest act normativ sunt introduse instrumente de prevenție și de protecție a victimelor hărțuirii.

La nivelul întregului sistem vor fi introduse proceduri de analiză, gestionare şi soluţionare a sesizărilor privind cazurile de hărţuire pe criteriul de sex şi al hărţuirii morale la locul de muncă, în spațiul școlar sau în mediul universitar. În plus, rolul şi responsabilitățile aflate în sarcina angajatorului/conducătorului, respectiv sarcinile angajaților sunt clar definite. Un alt element extrem de important îl reprezintă introducerea mecanismelor de verificare și acordare de suport victimei, dar și consiliere de specialitate și îndrumare pentru persoanele care reclamă fapte de hărţuire pe criteriul de sex sau hărțuire morală.  

Așa cum am anunțat și ieri, cu ocazia Zilei Internaționale a Nonviolenței în Școală, avem zero toleranță față de orice formă de violență în domeniile educației și cercetării!

Îi mulțumesc Ministrului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale pentru buna colaborare în vederea adoptării acestei Hotărâri de Guvern!

Prof. univ. dr. psih. Daniel David

Ministrul Educației și Cercetării

Dragi colegi din sistemul românesc de educație și cercetare,

Vă urez tuturor La Mulți Ani, toți buni!

Condițiile economico-financiare extrem de dificile ale țării ne fac să pornim anul viitor cu un optimism rezervat/reținut. Dar, începând cu anul viitor, împreună, prin viziune și cooperare în acest cadru economico-financiar complex și complicat, vom asigura buna funcționare a sistemului de educație și cercetare și vom implementa noi dezvoltări (din programul de guvernare și altele complementare), care să modernizeze educația și cercetarea românească.

Mizând pe angajamentul de prioritate strategică a educației asumat de Coaliția aflată acum la putere, din partea Guvernului va fi deschidere să corectăm din ceea ce ne încurcă funcționarea și dezvoltarea și să adoptăm noi măsuri care să ne ajute, iar când situația economico-financiară se va mai echilibra, să eliminăm restricțiile OUG și să cerem onorarea promisiunilor făcute domeniului nostru.

Un punct de vedere ca viziune și așteptări asupra sistemului nostru și asupra OUG a mai fost prezentat și ► aici.

Cu prețuire,

Prof. univ. dr. psih. Daniel David,

Ministrul Educației și Cercetării

În cadrul procesului de aderare la OCDE, România a primit, în data de 19 decembrie 2024, Avizul formal (formal opinion) din partea Comitetului OCDE pentru Politici educaționale (Education Policy Committee), ca urmare a evaluării țării noastre în acest Comitet.

Această etapă confirmă încheierea procesului de evaluare și alinierea politicilor României la standardele promovate de OCDE în domeniul educației și al competențelor.

Procedura scrisă pentru primirea avizului formal a fost inițiată la recomandarea Comitetului pentru Politici Educaționale al OCDE, în urma sesiunii de evaluare a României în cadrul Comitetului Politici Educaționale, desfășurată la Paris (19 noiembrie 2024). În cadrul acestui exercițiu au fost evaluate capacitatea și determinarea României de a pune în aplicare instrumentele juridice substanțiale ale OCDE care intră în competența Comitetului Politici Educaționale (EDPC), precum și alinierea politicilor și a practicilor în domeniul educației la standardele și bunele practici ale membrilor OCDE.

Astfel, au fost avute in vedere următoarele acțiuni prioritare: calitatea programelor și a rezultatelor, oportunități și accesul egal la educație, precum și consolidarea guvernanței.

OCDE a finalizat astfel evaluarea României în domeniul educației și formării, prin scrisoarea președintelui EDPC fiind încurajată adoptarea de către țara noastră a unor acțiuni viitoare pentru a consolida leadershipul școlar, dezvoltarea învățământului dual, formarea continuă, accesul la educație și formare de calitate în comunitățile rurale, recunoașterea învățării anterioare non-formale și informale, finanțarea sau guvernanța.

Ligia Deca, Ministrul Educației:

„A fost un privilegiu să pot contribui la procesul de aderare a României la OCDE în calitate de Ministru al Educației, mai cu seamă că această perioadă a coincis cu etape din elaborarea noilor legi ale educației. Acest aviz favorabil este o confirmare a necesității ca reformele prevăzute de acest pachet legislativ să fie implementate.

Am convingerea că apartenența la o comunitate de țări care prioritizează educația ca bază a dezvoltării sociale și economice este o șansă imensă pentru România. Împreună cu partenerii din OCDE vom reuși să transformăm sistemul de educație pentru a răspunde provocărilor actuale și viitoare. Expertiza pe care OCDE o oferă și șansa de a învăța de la sisteme de educație de succes vor fi un sprijin real pentru ca sistemul de educație din România să fie unul mai echitabil și de calitate, așa cum merită fiecare copil.

Mulțumesc tuturor celor ce au contribuit la reușita întregului proces, echipelor de la Ministerul Educației și Ministerul Afacerilor Externe!”

BIROUL DE PRESĂ

Introducerea acestei noi programe școlare în curriculumul național a fost marcată astăzi, 16 decembrie 2024, la Biblioteca Facultății de Litere din cadrul Universității din București, prin evenimentul „35 de ani de la Revoluția Română din 1989: Aprobarea programei școlare pentru disciplina «Istoria comunismului din România»”.

La deschiderea evenimentului au participat doamna Ligia Deca, Ministrul Educației, domnul Daniel Șandru, Președinte - Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc, domnul Marian Preda, rectorul Universității din București, doamna Mioara Anton, Director - Institutul de Istorie „N. Iorga” al Academiei Române și domnul Marcel Bartic, profesor de istorie.

Disciplina „Istoria comunismului din România” este obligatorie și se va preda, începând cu anul școlar 2025 - 2026, elevilor din clasele a XII-a (învățământ de zi), respectiv a XIII-a (învățământ seral și cu frecvență redusă).

Programa școlară pentru disciplina „Istoria comunismului din România” a fost elaborată în conformitate cu prevederile art. 88 alin. (3) din Legea învățământului preuniversitar 198/2023, de Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație (CNPEE) din cadrul Ministerului Educației. În procesul de concepere și redactare a programei, CNPEE a colaborat cu Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc, Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, Institutul de Istorie „A. D. Xenopol”, Institutul de Istorie „George Barițiu”, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS), Centrul Internaţional de Studii asupra Comunismului, Academia Civică, reprezentanții facultăților de istorie din mai multe instituții de învățământ superior, Inspectoratul Școlar al Municipiului Bucuresti, Colegiul Național Militar „D. Cantemir” din Breaza, Colegiul Național „C. Negruzzi” din Iași, Colegiul Național „C. Negri” din Galați, Colegiul Național „L. Rebreanu” din Bistrița, Colegiul Național din Iași, respectiv Colegiul Național „D. Cantemir” din Onești.

Programa își fixează că obiectiv principal să ofere elevilor posibilitatea de a cunoaște și a înțelege particularitățile regimului comunist din România, practicile și politica economică specifice regimului, impactul social și cultural avut de acesta asupra societății românești.

Studiul acestei discipline va asigura elevilor formarea unei perspective critice asupra regimului comunist și înțelegerea impactului său asupra societății, drepturilor individuale și economiei.

Conținuturile sunt structurate pe 13 domenii, organizate în baza criteriului cronologic, precum și tematic, cuprinzând o introducere în studiul regimurilor comuniste, urmată de temele în care sunt abordate noțiuni referitoare la sistemul politic din România (instituții de stat și de partid, politici represive și forme de opoziție și contestare), relații internaționale, aspecte privitoare la economie, structuri sociale și politici din domeniul educației, sănătății, culturii, Revoluția din decembrie 1989, memoria regimului comunist.

Ministrul Educației, Ligia Deca:

„Contextul actual confirmă faptul că avem nevoie ca elevii noștri să cunoască și să înțeleagă evenimentele care au determinat și marchează, încă, prezentul. Avem obligația de a combate ignoranța și manipularea bazată pe istorie. O cunoaștere inadecvată sau chiar lipsa cunoașterii faptelor istorice din perioada regimului comunist lasă loc unor distorsiuni care pot influența inclusiv comportamentul electoral.

Începând de astăzi, disciplina «Istoria comunismului din România» completează efortul educațional de a oferi tinerilor o înțelegere profundă a trecutului recent al țării noastre. Este o lecție despre fragilitatea libertății și despre cum, prin indiferență sau complicitate, răul poate deveni banal, așa cum ne-a avertizat Hannah Arendt. Creșterea extremismului, a intoleranței și a tendințelor autoritare ne arată cât de importantă este educația istorică în formarea unor cetățeni conștienți și responsabili.

Să nu uităm niciodată: istoria nu este doar despre trecut, ci despre noi toți, aici și acum. Tinerii noștri merită o educație care să îi învețe să prețuiască libertatea, să apere democrația și să construiască o societate în care, în mod ideal, răul să nu mai aibă loc.”

BIROUL DE PRESĂ

Asociația Internațională pentru Evaluarea Performanțelor Educaționale/International Association for the Evaluation of Educational Achievement (IEA) a lansat astăzi, 4 decembrie 2024, raportul internațional Trends in International Mathematics and Science Study (TIMSS 2023) - Tendințe în studiul internațional al matematicii și științelor, desfășurat în România de Universitatea din București cu finanțarea Ministerului Educației.

Alături de celelalte studii IEA, TIMSS 2023 oferă informații valoroase pentru îmbunătățirea permanentă a politicilor educaționale și a practicilor de predare și evaluare.

Principalele concluzii ale TIMSS 2023

Competențele elevilor de clasa a IV-a s-au îmbunătățit semnificativ în ultimii 12 ani atât la matematică, dar și la științe.

La studiul pentru clasa a IV-a au participat 58 de țări și 5 regiuni de referință, iar în România datele au fost colectate de la un eșantion de 130 de școli, 156 de profesori de învățământ primar și 3.559 de elevi de clasa a IV-a.

Matematică, clasa a IV-a

Elevii români au obținut 542 de puncte, cu 39 de puncte peste media internațională (503 puncte). Scorul mediul obținut de elevii români la matematică în 2023 este cu 60 de puncte mai mare decât scorul obținut în 2011. În ceea ce privește distribuția pe niveluri de performanță, 94% dintre elevii români ating cel puțin nivelul minim de competență, iar 16% dintre aceștia obțin un scor care îi plasează la cel mai avansat nivel.

Științe, clasa a IV-a

Elevii români au obținut 526 de puncte, cu 32 de puncte peste media internațională (494 de puncte). Scorul mediul obținut de elevii români la științe în 2023 este cu 21 puncte mai mare decât scorul obținut în 2011. În ceea ce privește distribuția pe niveluri de performanță, 93% dintre elevii români ating cel puțin nivelul minim de competență, iar 10% dintre aceștia obțin un scor care îi plasează la cel mai avansat nivel. 

Competențele elevilor de clasa a VIII-a s-au îmbunătățit semnificativ în ultimii 4 ani la matematică și au avut un regres la științe. La studiul pentru clasa a VIII-a au participat 44 de țări și 3 regiuni de referință, în România fiind colectate date de la un eșantion de  128 de școli, 129 de profesori de matematică, 285 de profesori de științe și 3.722 de elevi de clasa a VIII-a.

Matematică, clasa a VIII-a

Elevii români au obținut 496 de puncte, cu 18 puncte peste media internațională (478 de puncte). Scorul mediul obținut de elevii români la matematică în 2023 este cu 18 puncte mai mare decât scorul obținut în 2019. În ceea ce privește distribuția pe niveluri de performanță, 83% dintre elevii români ating cel puțin nivelul minim de competență, iar 9% dintre aceștia obțin un scor care îi plasează la cel mai avansat nivel. 

Științe, clasa a VIII-a

Elevii români au obținut 466 de puncte, cu 12 puncte sub media internațională (478 de puncte). Scorul mediul obținut de elevii români la științe în 2023 este cu 4 puncte mai mic decât scorul obținut în 2019. În ceea ce privește distribuția pe niveluri de performanță, 79% dintre elevii români ating cel puțin nivelul minim de competență, iar 16% dintre aceștia obțin un scor care îi plasează la cel mai avansat nivel.

Ministerul Educației a întreprins, în ultimii doi ani, demersuri pentru reducerea inegalităților educaționale prin:

• Susținerea și încurajarea progresului școlar prin burse de merit și de reziliență pentru primii 30% dintre elevii fiecărei clase.  În fiecare clasă există elevi care depun efort consistent și consecvent de învățare, efortul lor de autodepășire și progresul lor în relație cu colegii trebuie recunoscut și încurajat. În luna octombrie 2024 s-au acordat peste 250 de mii de burse de merit și peste 150 de mii de burse de reziliență.

• Toleranță zero la absențe: în situația în care elevii acumulează 10 sau mai multe absențe nemotivate într-o lună, nu primesc bursa de excelență, bursa de reziliență, bursa de merit, bursa socială, respectiv bursa tehnologică, după caz, pentru luna respectivă. La fiecare 20 de absențe nemotivate, elevilor li se scade un punct din media anuală la purtare.

• Creearea cadrului pentru derularea programului „Învățare remedială” și finanțarea prin fonduri europene. Programul cuprinde activități de recuperare, consolidare și consiliere școlară pentru elevi, precum și activități de informare a părinților.

• Suplimentarea numărului de profesori itineranți și de sprijin, consilieri școlari și logopezi pentru susținerea personalizată a elevilor, precum și întărirea capacității Centrelor Județene de Resurse și Asistență Educațională pentru coordonarea eforturilor de incluziune.

• Elaborarea profilului și standardelor profesionale pentru cariera didactică, potrivit căruia toți profesorii trebuie să aibă capacitatea de a aplica în mod consecvent abordări didactice care să susțină dezvoltarea competențelor de literație, numerație, digitale și civice. Această competență trebuie să fie stăpânită încă de la finalizarea formării inițiale și să se îmbunătățească pe parcursul carierei didactice.

• Formarea cadrelor didactice: peste 29.000 profesori vor beneficia de un program național de formare a cadrelor didactice, în vederea creșterii nivelului de alfabetizare funcțională a elevilor, finanțat cu 25 milioane euro prin Programul Educație și Ocupare.

„Rezultatele elevilor români la matematică se îmbunătățesc. Progresul semnificativ al elevilor de clasa a IV-a este îmbucurător, dar pe termen mediu este important să creștem proporția celor care ating un nivel mai avansat de competență. Totodată, studiul ne confirmă faptul că trebuie să investim mai mult în educația matematică și științifică la gimnaziu. Bursele de reziliență, Programul Național de Reducere a Abandonului Școlar (PNRAS), programul Învățare remedială și formarea profesorilor pentru alfabetizarea funcțională își vor arăta roadele la următoarea ediție a studiului TIMSS. Educația matematică și științifică este esențială pentru viitorul tinerilor noștri și ai României”, a declarat, referitor la rezultatele studiului, ministrul educației din România, Ligia Deca.

„Dezvoltarea motivației pentru învățarea matematicii și a științelor la copii este esențială. Aceasta este o variabilă care va contribui mai târziu la alegeri, la opțiuni, cu consecințe mai ample: optezi pentru gândire rațională, pentru explicație științifică, pentru adevăr riguros, bazat pe date sau, dimpotrivă, accesezi calea aparent mai facilă a pseudo-științei, a gândirii magice”, a credințelor stereotipe? Înțelegerea lumii în care trăim și interacțiunea inteligentă cu toate ecosistemele cărora le aparținem nu pot avea loc în absența unui fundament științific solid. Performanțele elevilor de clasa a IV-a și de clasa a VIII-a la ultima testare TIMSS evidențiază un progres general, însă va trebui să identificăm clar vectorii care produc acest progres și să îi consolidăm în anii următori”, a remarcat prorector UB pentru Proiecte de Dezvoltare și Învățare Continuă și reprezentantul României în General Assembly IEA, prof. univ. dr. Lucian Ciolan.

„Competențele de matematică și științe fac parte din competențele secolului 21 și sunt extrem de necesare în contextul dezvoltărilor din economie, societate, tehnologie. Este recunoscut rolul lor în dezvoltarea abilităților de gândire critică și rezolvare a problemelor de care este tot mai mare nevoie în viața de zi cu zi. Studiul TIMSS 2023 ne arată o îmbunătățire a rezultatelor pentru România, ceea ce este o veste bună. Urmează ca în perioada următoare să analizăm toate datele și să identificăm factorii care ne-au adus aici, dar să vedem și unde sunt zonele pe care putem să le îmbunătățim astfel încât să putem susține progresul elevilor pe termen lung”, a declarat coordonatoarea națională a TIMSS 2023, Daniela Avârvare.

Studiul TIMSS are loc o dată la patru ani și analizează comparativ competențele de matematică și științe (biologie, fizică, chimie) în rândul elevilor. La nivelul României, TIMSS 2023 a fost derulat de către Laboratorul de Testare Educațională din cadrul Facultății de Psihologie și Științele Educației a Universității din București. Participarea la TIMSS 2023 a fost finanțată de către Ministerul Educației, prin Unitatea de Management al Proiectelor cu Finanțare Externă (UMPFE) și proiectul ROSE.

Raportul național va fi publicat de specialiștii Universității din București la o dată ce va fi anunțată ulterior. 

Rezultatele studiului internațional TIMSS 2023 (EN) pot fi consultate ►aici.