Comunicări de presă ME

Ministerul Educației și Cercetării a luat notă de declarația publică a sindicatelor din învățământ prin care se exprimă o serie de nemulțumiri și măsurile sindicale în consecință. 

Analizând motivele invocate, în această fază este vorba despre lucruri relevante (pe care ministrul Daniel David le-a susținut de la începutul mandatului său - ex.: măsuri care întăresc statutul social al poziției de profesor) în amestec, însă, cu unele zvonuri și interpretări eronate.

Pentru a clarifica lucrurile și a porni cu toții de la o bază reală, reprezentanții celor trei sindicate sunt invitați pentru discuții la sediul ministerului, marți, 17 iunie 2025, ora 17:00.

BIROUL DE PRESĂ

Rata de participare la proba la alegere a profilului și a specializării - proba E.d) - din cadrul examenului național de bacalaureat (sesiunea iunie 2025), desfășurată astăzi, 13 iunie, s-a situat la 98,1% (100.450 de candidați prezenți dintr-un total de 102.407 candidați înscriși din toate promoțiile).

Nu s-au prezentat 1.946 de candidați, iar 11 candidați au fost eliminați pentru fraudă sau tentativă de fraudă. Aceștia din urmă nu vor putea participa la următoarele două sesiuni ale examenului.

Subiectele și baremele de evaluare au fost publicate la ora 15:00.

Probele scrise din această sesiune se încheie luni, 16 iunie, cu testarea cunoștințelor de limba si literatura maternă pentru elevii care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităților naționale.

Afișarea primelor rezultate (în centrele de examen și online, inclusiv pe site-urile inspectoratelor școlare) este programată în data de 20 iunie (până la ora 12:00). Contestațiile pot fi depuse/transmise în aceeași zi, în intervalul orar 14:00 - 18:00, respectiv în zilele de 23 și 24 iunie.

Candidații pot solicita vizualizarea lucrării/lucrărilor, în conformitate cu prevederile procedurii stabilite de către Comisia Națională de Bacalaureat. La vizualizarea lucrării/lucrărilor, candidatul minor trebuie să fie însoțit obligatoriu de un părinte/reprezentant legal. Depunerea contestațiilor nu este condiționată de vizualizarea lucrărilor. În aceeași măsură, vizualizarea lucrărilor nu obligă candidatul la depunerea contestației.

Candidații care contestă rezultatul inițial al evaluării trebuie să completeze, să semneze și să depună/transmită prin mijloace electronice și o declarație-tip în care se menționează faptul că au luat cunoștință că nota acordată ca urmare a soluționării contestației poate modifica, după caz, nota inițială, prin creștere sau descreștere.

Afișarea rezultatelor finale este programată în data de 30 iunie (în centrele de examen și online, inclusiv pe site-urile inspectoratelor școlare).

În conformitate cu prevederile art. 5 și ale art. 6 din Regulamentul UE 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor - GDPR), rezultatele sunt afișate prin anonimizarea numelui și a prenumelui candidatului (coduri).

BIROUL DE PRESĂ

Rata de participare la a doua probă scrisă din cadrul examenului național de bacalaureat - sesiunea iunie 2025 (proba obligatorie a profilului), desfășurată astăzi, 11 iunie, a fost de 98% (98.722 de candidați prezenți dintr-un total de 100.728 de candidați înscriși - toate promoțiile - pentru susținerea acestei probe).

Nu s-au prezentat 1.983 de candidați, iar 25 de candidați au fost eliminați pentru fraudă sau tentativă de fraudă.

Subiectele/baremul de evaluare au fost publicate pe site-ul dedicat, conform procedurii.

Joi, 12 iunie, este zi de pauză, în timp ce vineri, 13 iunie, va avea loc proba la alegere a profilului şi specializării. Luni, 16 iunie, este programată ultima probă scrisă din această sesiune (limba si literatura maternă).

Afișarea rezultatelor inițale (în centrele de examen și online, inclusiv pe site-urile inspectoratelor școlare) este programată în data de 20 iunie (până la ora 12:00). Contestațiile pot fi depuse/transmise în aceeași zi, în intervalul orar 14:00 - 18:00, respectiv în zilele de 23 și 24 iunie.

Candidații pot solicita vizualizarea lucrării/lucrărilor, în conformitate cu prevederile procedurii stabilite de către Comisia Națională de Bacalaureat. La vizualizarea lucrării/lucrărilor, candidatul minor trebuie să fie însoțit obligatoriu de un părinte/reprezentant legal. Depunerea contestațiilor nu este condiționată de vizualizarea lucrărilor. În aceeași măsură, vizualizarea lucrărilor nu obligă candidatul la depunerea contestației.

Candidații care contestă rezultatul inițial al evaluării trebuie să completeze, să semneze și să depună/transmită prin mijloace electronice și o declarație-tip în care se menționează faptul că au luat cunoștință că nota acordată ca urmare a soluționării contestației poate modifica, după caz, nota inițială, prin creștere sau descreștere.

Afișarea rezultatelor finale este programată în data de 30 iunie (în centrele de examen și online, inclusiv pe site-urile inspectoratelor școlare).

În conformitate cu prevederile art. 5 și ale art. 6 din Regulamentul UE 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor - GDPR), rezultatele sunt afișate prin anonimizarea numelui și a prenumelui candidatului (coduri).

BIROUL DE PRESĂ

Rata de participare la proba scrisă de Limba și literatura română din cadrul examenului național de bacalaureat (sesiunea iunie 2025), desfășurată astăzi, 10 iunie, a fost de 98,71% (98.542 de candidați prezenți dintr-un total de 99.823 de candidați înscriși - toate promoțiile  pentru susținerea acestei probe).

Nu s-au prezentat 1.256 de candidați, iar 25 de candidați au fost eliminați pentru fraudă sau tentativă de fraudă.

Subiectele/baremul de evaluare au fost publicate pe site-ul dedicat, la ora 15:00, conform procedurii.

Miercuri, 11 iunie, este programată proba obligatorie a profilului (discipline, în funcție de profil: Matematică și Istorie), iar vineri, 13 iunie, va avea loc proba la alegere a profilului şi specializării. Ultima probă scrisă - Limba si literatura maternă - se va desfășura luni, 16 iunie.

Afișarea primelor rezultate (în centrele de examen și online) este programată în data de 20 iunie (până la ora 12:00). Contestațiile pot fi depuse/transmise în aceeași zi, în intervalul orar 14:00 - 18:00, respectiv în zilele de 23 și 24 iunie.

Candidații pot solicita vizualizarea lucrării/lucrărilor proprii după afișarea rezultatelor inițiale, în conformitate cu prevederile procedurii stabilite de către Comisia Națională de Bacalaureat. La vizualizarea lucrării/lucrărilor, candidatul minor trebuie să fie însoțit obligatoriu de un părinte/reprezentant legal.

Depunerea contestațiilor nu este condiționată de vizualizarea lucrărilor. În aceeași măsură, vizualizarea lucrărilor nu obligă candidatul la depunerea contestației.

Candidații care contestă rezultatul inițial al evaluării trebuie să completeze, să semneze și să depună/transmită prin mijloace electronice și o declarație-tip în care se menționează faptul că au luat cunoștință că nota acordată ca urmare a soluționării contestației poate modifica, după caz, nota inițială, prin creștere sau descreștere.

Afișarea rezultatelor finale este programată în data de 30 iunie (în centrele de examen și online).

În conformitate cu prevederile art. 5 și ale art. 6 din Regulamentul UE 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor - GDPR), rezultatele sunt afișate prin anonimizarea numelui și a prenumelui candidatului (coduri).

BIROUL DE PRESĂ

Probele scrise din sesiunea iunie a examenului național de bacalaureat 2025 se vor desfășura în perioada 10 - 16 iunie, în 447 de centre de examen, după următorul calendar:

Conform datelor înregistrate și transmise de comisiile județene/comisia Inspectoratului Școlar al Municipiului București (ISMB), sunt așteptați să participe circa 108.000 candidați (peste 94.400 de candidați din promoția curentă și peste 13.800 de candidați din seriile anterioare). Aceștia vor susține toate probele sau, în funcție de rezultatele obținute în sesiunile anterioare și recunoscute ca atare, doar probele nepromovate.

Informații utile

Acces

Probele încep la ora 9:00, accesul candidaților în săli fiind permis, în baza unui act de identitate valid, până la ora 8:30.

Timp de lucru

Pentru redactarea unei lucrări scrise/rezolvarea subiectelor sunt prevăzute trei (3) ore, calculate din momentul în care s-a încheiat distribuirea subiectelor în sala de examen. Beneficiază de prelungire (cu cel mult două ore) candidații cărora li s-a aprobat solicitarea în acest sens de către comisiile județene, în concordanță cu Procedura de asigurare a condițiilor privind egalizarea șanselor pentru elevii cu deficiențe de vedere, deficiențe de auz și tulburări de neurodezvoltare.

Instrumente de lucru permise în sălile de examen

Pentru rezolvarea subiectelor, candidații vor folosi numai cerneală sau pastă de culoare albastră, iar pentru executarea schemelor și a desenelor vor utiliza numai creion negru. Pentru probele scrise la Matematică și Geografie candidații pot apela doar la instrumente de desen. La probele scrise, hârtia folosită este doar cea distribuită în sălile de examen.

Obiecte interzise

Este interzisă introducerea în sălile de examen a unor obiecte (ghiozdane, rucsacuri, sacoșe, poșete etc.), precum și a oricărui mijloc electronic de calcul, de stocare de informații sau de comunicare (stickuri de memorie, telefoane, tablete etc.). De asemenea, elevii vor fi informați că nu este permis accesul în săli cu manuale, dicționare, notițe, însemnări etc.

În același timp, candidaților le este interzis să comunice între ei sau cu exteriorul, să transmită ori să schimbe între ei foi din lucrare, ciorne, notițe sau alte materiale care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor, pentru comunicare în interior sau cu exteriorul.

Candidații surprinși în aceste situații vor fi eliminați din examen, indiferent dacă materialele/obiectele interzise au fost folosite sau nu, indiferent dacă au fost introduse de aceștia ori de alți candidați, de cadre didactice din comisie sau de alte persoane și indiferent dacă ei au primit ori au transmis materialele interzise. Drept urmare, acești candidați nu mai au dreptul de a participa la următoarele două sesiuni ale examenului de bacalaureat.

Pe durata desfășurării probelor, toate sălile de examen sunt supravegheate audio-video. 

În ceea ce privește organizarea programului școlar în perioada susținerii probelor scrise din această sesiune a examenului național de bacalaureat, în funcție de particularități, activitățile didactice se pot desfășura în format asincron și/sau se vor identifica soluții pentru suplinirea cadrelor didactice implicate în comisiile de examen (alte detalii sunt disponibile aici). Precizăm în acest context că numărul de centre de examen reprezintă circa 30% dintre liceele din țară (cele mai multe centre selectate fiind unități de învățământ doar cu nivel liceal).

Vvizualizarea lucrărilor/depunerea contestațiilor

Candidații pot solicita vizualizarea lucrării/lucrărilor proprii după afișarea rezultatelor inițiale, în conformitate cu prevederile procedurii stabilite de către Comisia Națională de Bacalaureat. La vizualizarea lucrării/lucrărilor, candidatul minor trebuie să fie însoțit obligatoriu de un părinte/reprezentant legal.

Depunerea contestațiilor nu este condiționată de vizualizarea lucrărilor. În aceeași măsură, vizualizarea lucrărilor nu obligă candidatul la depunerea contestației.

Candidații care contestă rezultatul inițial al evaluării trebuie să completeze, să semneze și să depună/transmită prin mijloace electronice și o declarație-tip în care se menționează faptul că au luat cunoștință că nota acordată ca urmare a soluționării contestației poate modifica, după caz, nota inițială, prin creștere sau descreștere.

Comunicarea rezultatelor

Comunicarea rezultatelor se face anonimizat, utilizându-se codurile individuale care înlocuiesc numele și prenumele candidaților. Aceste coduri sunt distribuite candidaților, pe bază de semnătură de primire, la prima probă pe care o susțin.

Pentru comunicarea notelor obținute, înainte de etapa de depunere și soluționare a contestațiilor, comisiile din unitățile de învățământ/centrele de examen tipăresc lista rezultatelor examenului de bacalaureat, care cuprinde: codul candidatului, unitatea de învățământ de proveniență, județul, promoția, forma de învățământ absolvită, specializarea, notele obținute la fiecare probă scrisă, media sau mențiunile „reușit”/„respins”/„neprezentat”/„eliminat din examen”, după caz.

În baza metodologiei-cadru (cu modificările ulterioare) și ale Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor), comisiile din unitățile de învățământ/centrele de examen afișează/postează, utilizând codurile individuale ale candidaților care au depus contestații, notele obținute în urma rezolvării contestațiilor, la loc vizibil, la avizier și pe website-ul unității de învățământ.

Rezultatele examenului național de bacalaureat ale candidaților anonimizați sunt afișate atât pe pagina dedicată examenului, cât și pe site-urile inspectoratelor școlare pentru o perioadă de 2 ani.

Promovarea examenului

Pentru a promova examenul, un absolvent de liceu trebuie să îndeplinească următoarele condiții (cumulat):

1. susținerea tuturor probelor de evaluare a competențelor lingvistice și digitale;

2. susținerea tuturor probelor scrise și obținerea notei 5 (cel puțin) la fiecare dintre acestea;

3. obținerea cel puțin a mediei 6 la probele scrise (media notelor obținute la probele scrise).

Alte informații utile

În zilele în care se desfășoară probele scrise, Ministerul Educației și Cercetării pune la dispoziția celor interesați, între orele 8:00 - 16:00 (excepție face ziua de vineri, 13 iunie, când intervalul de funcționare este cuprins între orele 8:00 - 14:00), linia TELVERDE 0800801100 pentru sesizarea eventualelor disfuncționalități privind organizarea/desfășurarea examenului.

Menționăm că activitățile din cadrul examenului național de bacaluareat se realizează prin intermediul platformei dedicate evaluării digitalizate.

Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare va publica subiectele și baremul de corectare pentru fiecare probă scrisă, zilnic, la ora 15:00, pe site-ul de profil.

Mesajul ministrului Educației și Cercetării, Daniel David, cu ocazia examenului național de Bacalaureat 2025

BIROUL DE PRESĂ

Ministrul Educației și Cercetării, prof. univ. dr. psih. Daniel David, a efectuat o vizită oficială în Republica Moldova, unde s-a întâlnit cu ministrul Educației și Cercetării, domnul Dan Perciun, și cu ministrul Mediului, domnul Sergiu Lazarencu.

Discuțiile cu omologul său de la Chișinău au fost sintetizate în conferința de presă comună. Ideile principale sunt:

1. România susține Republica Moldova în procesul de aderare la Uniunea Europeană prin parteneriate, consultanță, cooperare tehnică și suport financiar.

2. În partea de știință, încurajăm parteneriate prin care abordăm probleme de interes comun și formăm resursa umană necesară, pentru a accesa apoi și fonduri europene/internaționale. Un astfel de eveniment comun a avut loc chiar în timpul vizitei, prezentându-se proiecte de cercetare comune finanțate prin programe bilaterale și anunțând-se noi proiecte câștigătoare, cu implicarea instituțiilor din cadrul Ministerului Educației și Cercetării din țară, și anume Autoritatea Națională pentru Cercetare și UEFISCDI.

3. În partea de educație, susținem dezvoltarea: (a) infrastructurii educaționale din Republica Moldova, (b) resursei umane și (c) procesului educațional. Împreună vom fi mai activi în asigurarea secretariatului ariei europene a învățământului superior și vom diversifica cooperarea dintre noi în noile acorduri planificate în domeniul educației. Miniștrii au discutat și despre asigurarea accesului copiilor și al profesorilor din Republica Moldova la platforma educațională Edulib, lucru anunțat în urmă cu ceva timp, propunându-și ca aspectele tehnice să fie implementate pentru a se putea asigura accesul de la începutul anului școlar 2025 - 2026.

Cu ministrul Mediului din Republica Moldova discuțiile s-au focalizat asupra modului în care România ajută în procesul de aderare la Uniunea Europeană, pe cum se pot reliefa mai bine temele de mediu în procesul educațional și de cercetare și, mai specific, pe cum România poate ajuta la inventarierea fondului silvic al Republicii Moldova, prin experții pe care îi are în cercetarea-dezvoltarea-inovarea din domeniu.

În contextul acestei vizite, ministrul Daniel David declară:

„În perioada acestui mandat de ministru am evitat să fac vizite oficiale frecvente, preferând să mă focalizez pe bunul mers al sistemului nostru de educație-știință în condițiile politice și financiare complicate, pe reformele strict necesare și pe partea de Raport QX. Evident că le-am pregătit pe toate, dar am delegat alți colegi din minister să mă reprezinte. Atunci când a fost absolut necesar am fost în SUA, iar acum am simțit că trebuie să ajung în Republica Moldova, pentru a contribui la întărirea colaborării care să ajute dezvoltarea și drumul euroatlantic al Republicii Moldova. În lumea în care trăim, când paradigme psihoculturale și socio-economice se schimbă, favorizându-se în paralel recrudescența iraționalului prin pseudocunoaștere/pseudoștiință, Ministerul Educației și Cercetării – care susține prin misiunea sa generarea și diseminarea cunoașterii - devine ministerul de forță de primă linie, care trebuie să protejeze oamenii și să asigure dezvoltarea unei societăți-bazate pe cunoaștere. Nu în ultimul rând, mediul și dezvoltarea sustenabilă sunt contextul existenței noastre în prezent și viitor. Mă bucur că m-am întâlnit cu cei doi miniștri, oameni tineri, motivați, bine pregătiți și dedicați țării lor și cred că împreună putem face multe lucruri bune pentru țările noastre, pentru Uniunea Europeană și pentru democrația euroatlantică în general.”

În încheiere, ministrul adaugă:

„M-am bucurat să fac o vizită la universitatea fanion a Republicii Moldova, Universitatea de Stat din Moldova, și să-l întâlnesc pe rectorul Igor Șarov. Universitatea găzduia cea de-a XVI-a conferință a Asociației Psihologilor din România, pe care am planificat-o la Chișinău înainte să fiu ministru, tot cu scopul de a întări profilul euroatlantic al țării. La Radio Chișinău am sintetizat concluziile vizitei și am vorbit despre planurile de viitor. Nu în ultimul rând, vreau să spun m-am întors cu plăcere în Chișinău, fie și ministru acum, unde fusesem anterior ca psiholog, cercetător/profesor sau rector, și m-am bucurat să reîntâlnesc colegi și să remarc dezvoltarea orașului și a țării. Le mulțumesc reprezentanților Ambasadei României în Republica Moldova pentru asistența dedicată și gazdelor, pentru prietenie și planurile serioase angajate.”

Dragi elevi, dragi profesori, dragi părinți,

În curând începe o nouă etapă a examenului de Bacalaureat - 2025!

În acest context, reiau îndemnul pe care vi l-am adresat în etapa derulată în ianuarie, la care vă rog din nou să reflectați: „Eu nu pierd niciodată. Fie câștig, fie învăț!” (Nelson Mandela)

Mai concret, elevilor le transmit ceea ce le-am spus și în luna ianuarie, și anume că examenul este important și trebuie să dea tot ce pot, dar că nu le definește valoarea ca oameni, ci doar nivelul de pregătire din acel moment. Mai mult decât atât, acest nivel de pregătire este reflectat și incomplet, în condițiile în care evaluarea este punctuală și nu acoperă toate competențele vizate de procesul educațional din liceu. Dar este un examen important, să-l ia în serios și le urez succes!

Profesorilor le mulțumesc pentru efortul de a organiza în condiții bune examenul de bacalaureat, fie că au, fie că nu au discipline cuprinse în acest examen. Aici trebuie lucrat ca o comunitate profesională în beneficiul copiilor. Vă mulțumesc și succes!

În acest cadru, am văzut din nou unele interpretări distorsionate și catastrofice prin care se încearcă manipulări care să ne afecteze, atunci când m-am referit la cele 8 ore pentru care suntem plătiți zilnic ca profesori. Da, vreau ca zilnic mintea profesorilor să fie dedicată școlii și copiilor măcar timp de 8 ore pentru care suntem plătiți zilnic (cu variațiile parțiale) și știu că cei mai mulți o faceți! Da, mi-ar plăcea, ca regulă generală, ca asta să se întâmple și în școală, pentru a crea medii educaționale stimulative pentru comunitatea școlii, dar știu că uneori nu există condiții adecvate sau nu este necesar (uneori poți studia la bibliotecă sau în alt loc). Dar mintea noastră trebuie să fie dedicată școlii și copiilor măcar în orele pentru care suntem plătiți. Și știu că încercăm să o facem așa cum se cuvine!

În fine, părinților le spun că este bine să-și arate interesul și suportul față de participarea copiilor la examenul de bacalaureat, chiar să aibă așteptări mari, dar acestea nu trebuie formulate rigid („Trebuie cu necesitate să...”), catastrofic („Este o catastrofă dacă nu...), cu toleranță scăzută („Nu pot suporta dacă nu se întâmplă ce trebuie...”) și global-negativ („Dacă nu se întâmplă ce trebuie, atunci copiii/profesorii/părinții sunt X”). Evident că, în cazul în care așteptările nu sunt confirmate, nu poți să fii bucuros sau calm, dar emoțiile negative sănătoase (îngrijorare, nu anxietate/panică; tristețe, nu deprimare; nemulțumire, nu furie; păreri de rău/regrete, nu vinovăție) ne ajută să ne reorientăm într-un plan B, de dragul copiilor. Fiți aproape de ei la modul rațional!

În timp ce reflectez la examenul de Bacalaureat - 2025, dar și la reformele necesare în zona educației-științei din țară, îmi vine în minte îndemnul (atribuit fie lui McCulloch, fie lui Wittgenstein): „Don’t bite my finger! Look where I’m pointing to!” (trad. aprox. „Nu-mi mușca degetul, mai bine privește spre ce arăt!”), la care vă rog să reflectăm împreună, pentru a ajunge la mai binele care contează pentru noi, cei din sistem, și pentru societate.

În final, gândul meu merge din nou spre oamenii educației: succes tuturor, un gând special de încurajare pentru elevi și mulțumiri profesorilor și părinților!

Prof. univ. dr. psih. Daniel DAVID

Ministrul Educației și Cercetării

Membru al Academie Române (m.c.) și al Academiei Europene

Universitățile românești și-au stabilit misiunea academică, structurându-se astfel o arhitectură transparentă a mediului universitar din țară (vezi ► link).

Conform Legii 199/2023 și Ordinului de ministru nr. 3.027/2025, universitățile românești și-au asumat prin Carta proprie una din trei misiuni:

(1)  Educație: Presupune organizarea exclusiv a activităților de predare, învățare și evaluare și a celor de cercetare conexe proceselor de predare-învățare, evaluarea misiunii instituției făcându-se după criterii și indicatori naționali/internaționali, cu relevanță academică locală/regională.

(2)  Educație și Cercetare: Presupune organizarea activităților de predare, învățare și evaluare, precum și de cercetare, evaluarea misiunii instituției făcându-se după criterii și indicatori naționali/internaționali, cu relevanță academică regională/națională.

(3)  Educație și Cercetare Avansată: Presupune organizarea activităților de predare, învățare și evaluare, precum și de cercetare, cu impact în dezvoltarea cunoașterii și dezvoltarea economică și tehnologică la nivel național și internațional, evaluarea misiunii instituției făcându-se după criterii și indicatori internaționali, cu relevanță academică națională/internațională.

Tipul de misiune academică nu este un criteriu de clasificare pe bază de performanță sau de ierarhie, clasificarea/ierarhia pe bază de performanță putându-se stabili eventual ulterior prin evaluări riguroase în cadrul fiecărei misiuni.

În procesele de evaluare academică și de asigurare a calității se va ține cont de misiunea autoasumată de fiecare instituție de învățământ superior. Misiunea autoasumată acum nu reprezintă o confirmare a realizării acesteia, confirmarea realizându-se ulterior prin procese de evaluare academică și de asigurare a calității.

În acest context, ministrul Educației și Cercetării, prof. univ. dr. psih. Daniel David, declară:

„Prin acest demers, dublat de flexibilizarea organizării programelor academice într-o universitate prin eliminarea condiționărilor administrative între acestea (licență-master-doctorat-postdoctorat), încheiem cu adevărat implementarea modelului Bologna în sistemul de învățământ superior din România și intrăm într-o logică a normalității, în care chiar dacă toate universitățile sunt importante, asta nu înseamnă că toate trebuie să fie (sunt) la fel. Țara are nevoie de universități cu profiluri diferite.

Mă aștept de la universitățile de EDUCAȚIE să servească dinamic mai ales nevoile locale/regionale prin formarea de resursă umană bine pregătită, inclusiv prin servicii de calitate pentru societate și prin demersuri de educație duală și antreprenorială în relație strânsă cu mediul socioeconomic local/regional și cu autoritățile locale/regionale.

De la universitățile de EDUCAȚIE ȘI CERCETARE mă aștept să aducă în plus și o componentă de cercetare aplicativă relevantă local/regional/național.

De la universitățile de EDUCAȚIE ȘI CERCETARE AVANSATĂ mă aștept să-și formeze resursa umană în logica educației prin cercetare, demersurile de cercetare-dezvoltare-inovare să vizeze și probleme teoretice și practice de interes mai larg, național și internațional, inclusiv să angajeze demersuri inovative (adesea disruptive) de educație duală și antreprenorială.

Demersurile cu caracter mai vocațional (inclusiv de creație artistică) trebuie să fie elemente fundamentale ale componentei educaționale, evaluate prin caracteristicile proprii.”

În continuare, ministrul Daniel David concluzionează:

„Acum avem un sistem universitar cu o arhitectură transparentă pentru viitorii studenți, pentru autorități și societate și pentru comunitatea academică a fiecărei universități, universitate care se poate astfel conecta mai bine cu societatea și care devine mai puternică și autonomă prin faptul că raportarea la aceasta trebuie să se facă prin prisma misiunii asumate, nu prin prisma unor criterii externe mai mult sau mai puțin arbitrare.”

„Învățătorul” este aici un termen simbolic pentru toate cadrele didactice din învățământul preuniversitar. Mie îmi place să vă spun (să ne spunem) și „oameni ai educației”.

Cu această ocazie vă spun tuturor La Mulți Ani!

Dar nu vreau să mă opresc la această urare. Sunt trei lucruri, legate între ele, pe care vreau să vi le mai spun în acest context:

(1) Vreau să vă spun că apreciez enorm faptul că încercați să vă faceți datoria față de elevi, într-un sistem care astăzi nu vă susține întotdeauna așa cum ar trebui în această nobilă misiune, metaforic spus, de a căuta scânteia din fiecare copil și de a o transforma în lumină. Adică de a face o educație bună, prin care copiii să devină în final buni specialiști, buni cetățeni și oameni mulțumiți de propria viață. Vă mulțumesc!

(2) Vreau să vă spun că știu problemele legate de rolul social, de infrastructură, de deficiențele procesului educațional și de birocrație. Și nu este în regulă să nu le rezolvăm!

(3) Vreau să vă spun însă că trebuie să fim optimiști și că împreună putem să îmbunătățim acest sistem, de dragul tuturor oamenilor educației, dacă alegem să avem încredere unii în alții, să cooperăm, să ne facem la rândul nostru partea care trebuie făcută, așa cum trebuie, unde trebuie și când trebuie, și, cel mai important, să fim parte din soluție, nu din problemă. Și știu că putem!

În fine, ca rector ales al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB) nu pot să nu amintesc și să mă bucur că această zi de sărbătoare, dedicată cadrelor didactice, a fost stabilită prin raportare la data nașterii lui Gheorghe Lazăr, considerat unul dintre fondatorii învățământului modern (inclusiv superior) în limba română (personalitatea principală în acest sens în Țara Românească), care și-a realizat studiile inițiale de învățământ superior (academic) în instituția academică clujeană pe care UBB o continuă astăzi.

Prof univ. dr. psih. Daniel DAVID

Ministrul Educației și Cercetării

Membru al Academiei Române (m.c.) și al Academiei Europene

Dragi colegi,

Cu ocazia noului start politic, văd în spațiul public discuții importante legate de sistemul național de cercetare-dezvoltare-inovare (CDI). Le urmăresc în măsura în care îmi permite timpul și, chiar dacă pe alocuri unele detalii nu sunt chiar exacte, discuția este importantă și arată interesul specialiștilor și societății față de CDI.

În calitate de ministru - care, și din punct de vedere profesional, cred că am o înțelegere foarte bună a cercetării științifice - abordez lucrurile serios și sistematic.

În Raportul QX există un diagnostic transparent al sistemului de CDI și propuneri clare de reformă, care vin în întâmpinarea multor îngrijorări pe care le văd în spațiul public.

Fără a relua aici detaliat concluziile Raportului QX, deoarece poate fi analizat de oricine este interesat, spun doar în sinteză, așa cum observă, de altfel, și evaluatorii internaționali, că sistemul nostru de CDI suferă de fragmentare (în prea multe unități de CDI, unele prea mici, fără o bună coordonare între ele), de o resursă umană insuficientă (avem cei mai puțini cercetători din țările Uniunii Europene) și, pe alocuri, cu un mindset insuficient de competitiv, și de subfinanțare cronică și impredictibilă, ceea ce îi afectează performanța.

Fiind la nivel de viziune, țintind arhitectura și mecanismele fundamentale, evident că nu acoperă toate aspectele concrete sau întrebările posibile, dar dacă normalizăm arhitectura și aceste mecanisme fundamentale, multe soluții concrete vor veni de aici, iar pe restul le implementăm ușor într-un astfel de cadru sănătos. Așadar, așa cum am spus, urmăresc cu atenție discuțiile mai vizibile din spațiul public, deoarece multe pot fi inputuri bune la momentul operaționalizării viziunii prezentate în Raportul QX.

Revenind la abordarea riguroasă și serioasă, vă semnalez tuturor - actorilor din sistemul național de CDI și societății - că am solicitat Autorității Naționale pentru Cercetare din subordinea Ministerul Educației și Cercetării să demareze procesul de evaluare a tuturor unităților CDI din sistemul național.

Așadar, am început o evaluare ce va duce apoi la reorganizarea arhitecturii și mecanismelor fundamentale ale sistemului național de CDI, arhitectură sănătoasă în care vom putea apoi implementa mecanisme specifice sănătoase (unele propuse deja în Raportul QX).

Între timp implementăm aspecte importante din Raportul QX, precum cele legate de accentuarea distribuirii fondurilor prin competiție (în raport cu alocările directe), încurajarea concentrărilor academice, atenție la derularea cât mai eficientă și transparentă a competițiilor aflate în derulare (ex.: prin implicarea experților internaționali de top în proceduri transparente), optimizarea relației dintre etic și juridic (astfel încât juridicul să susțină etica, nu să o limiteze) etc.

Cu prețuire,

Prof. univ. dr. psih. Daniel DAVID

Ministrul Educației și Cercetării

Membru al Academiei Române (m.c.) și al Academiei Europene

Astăzi, 27 mai 2025, a avut loc lansarea Raportului OECD pentru România în educație (Education & Skills), în Aula Academiei Române, cu participarea echipei OECD, condusă de domnul Andreas Schleicher, directorul pentru Education & Skills în OECD, și a domnului Luca Niculescu, coordonator național pentru procesul de aderare a României la OECD. Acesta este primul raport public al României în procesul de aderare la OECD.

După Revoluția din 1989, România a avut câteva proiecte de țară: (1) aderarea la NATO (pentru securitate), (2) aderarea la Uniunea Europeană (pentru bunăstare) și apoi (3) la spațiul Schengen (pentru circulație liberă), (4) PNRR (pentru redresare și reziliență) și (5) aderarea, aflată în proces, la OECD (pentru dezvoltare).

În cadrul procesului de aderare la OECD există demersuri tematice, educația fiind unul dintre acestea. Mă bucur că astăzi s-a prezentat Raportul OECD pentru educație, așa cum am spus, primul raport public al României în procesul de aderare la OECD. Demersul a început în 2022, s-a derulat pe parcursul anilor 2023 - 2024, eu finalizând, validând și lansând Raportul OECD în 2025. Le mulțumesc tuturor celor implicați, demnitari, specialiști și oameni ai educației!

Raportul OECD poate fi înțeles astfel: are o parte de evaluare, care constă într-o radiografie dimensională (calitate-echitate-guvernanță) și comparativă (prin standardele OECD) a sistemului de educație din România. Pornind de la partea de evaluare, există apoi o parte de recomandări/politici, formulate la nivel de viziune/strategii generale (rareori în aspecte operaționale - acestea revenind decidenților). Raportul OECD a acoperit mai multe teme relevante ale sistemului de educație, și anume educația timpurie, perioada „școlarității obligatorii”, învățământul terțiar și învățarea pe parcursul vieții și poate fi găsit AICI.

Atunci când am prezentat Raportul QX, am spus că acesta va fi completat de Raportul OECD, acolo unde este cazul, lăsând această posibilitate mai ales în zona educației timpurii. Într-adevăr, Raportul QX are o parte de evaluare care constă dintr-un "diagnostic" categorial, focalizat pe probleme relevante de arhitectură și/sau urgente în sistemul de educație și comparativ (prin diverse standarde internaționale), urmată de o parte de soluții pentru probleme în forma unor reforme formulate la nivel de viziune/strategii generale (care urmează să fie operaționalizate prin discuții cu specialiștii și actorii din sistem).

Găsesc Raportul OECD ca unul riguros și foarte util, atât în sine, cât și ca input pentru Raportul QX – așa cum am remarcat în discuțiile cu domnul Andreas Schleicher, nu există între cele două rapoarte contradicții marcante, ci mai ales complementaritate și unele suprapuneri care întăresc acele concluzii -, împreună putând sta la baza unei reforme de fond în educația românească.

Dacă facem bine ceea ce trebuie făcut, putem vedea primele rezultate pozitive în sistemul de educație românesc în 3-5 ani, în funcție de ciclul educațional!

Prof. univ. dr. psih. Daniel DAVID

Ministrul Educației și Cercetării

Membru în Academia Română (m.c.) și în Academia Europeană

Dragi psihologi,

În fiecare an, în 27 mai, sărbătorim „Ziua Psihologului”, așa cum a fost aceasta stabilită de Colegiul Psihologilor din România (CPR), marcându-se astfel practic înființarea CPR în 2004.

Ca psiholog, acum și președinte al Asociației Psihologilor din România (organizația care a inițiat și din care s-a născut CPR) și ministru al educației și cercetării (autoritatea care a tutelat actele fondatoare - metodologia de aplicare a legii), mă bucur să vă spun „La Mulți Ani”!

Profesia noastră este una de prestigiu în toate țările lumii, atrăgând un număr mare de oameni în programele universitare de formare, unii dintre cei mai bine pregătiți absolvenți de liceu. Să menținem profesia la standardele cele mai înalte stabilite de fondatorii științei/profesiei în secolele XIX/XX, cu impact personal și social major în prezent prin rolul avut în legătură cu mintea și comportamentul oamenilor în diverse domenii (ex.: sănătate/educație/economie/justiție/sport etc.). Nu în ultimul rând, psihologia ca știință și practică este unul dintre antidoturile majore la pseudoștiință, protejând mintea și sănătatea oamenilor.

Prof. univ. dr. psih. Daniel DAVID

Ministrul Educației și Cercetării

Președintele Asociației Psihologilor din România

Membru în Academia Română (m.c.) și în Academia Europeană

Ca urmare a mai multor întrebări primite și a unor discuții din spațiul public și pentru a evita interpretări distorsionate facem următoarele precizări:

1. În acest an, examenul național de titularizare se organizează conform procedurilor cunoscute și anunțate.

2. Posibila modificare a examenului de titularizare în anii următori este o propunere de viziune din cadrul Raportului de diagnostic al educației și cercetării din România, prezentat de Ministrul Educației și Cercetării, Daniel David. Propunerea urmează sa fie discutată cu partenerii de dialog social și potențial implementată în urma acestor discuții;

3. Procedura de titularizare este gândită pentru a facilita intrarea și păstrarea profesioniștilor de calitate în sistem.

În ceea ce privește evaluarea cadrelor didactice la 5 ani, parte din același proces propus spre analiză, modul în care a fost gândită această evaluare nu presupune ca profesorii să mai susțină încă o dată un examen de titularizare. Propunerea este ca, la 5 ani, să se facă o evaluare sumativă, care să vizeze atingerea standardelor minimale. 

Această evaluare include feedbackul de la director, de la colegi și de la beneficiari. În cazul în care se constată faptul ca standardele minimale nu sunt atinse, într-un interval de 2 ani profesorul intră în programe de training, de dezvoltare profesională și/sau în programe remediale. Dacă după cei 2 ani nu atinge standardele minimale, atunci trece de pe poziția de angajat pe perioadă nedeterminată pe cea de angajat pe perioadă determinată.

În concluzie, nu este vorba de a regândi și a susține din 5 în 5 ani examene naționale pentru posturile respective, nici de pierderea posturilor pe perioadă nedeterminată pe care profesorii le au acum.

Ministerul Educației și Cercetării a fost informat cu privire la decizia Administrației SUA de a revoca certificarea programului Universității Harvard pentru studenți internaționali și schimburi academice (SEVP) și urmărește îndeaproape evoluțiile în acest sens, în colaborare directă cu Ambasada României la Washington.

Ne preocupă impactul acestei decizii asupra studenților români care studiază la Universitatea Harvard, tineri excepționali care reprezintă România în centre academice de prestigiu la nivel global. Suntem în contact cu reprezentanții ambasadei și susținem demersurile diplomatice pentru clarificarea statutului acestor studenți și al familiilor lor.

În cazul în care un student român are nevoie de asistență consulară urgentă, poate contacta:

• Consulatul General al României la New York: +1 917 679 9874

• Consulatul General al României la Miami: +1 202 515 8953

• Consulatul General al României la Chicago: +1 312 307 2923

• Consulatul General al României la Los Angeles: +1 310 721 0474

• Secția Consulară a Ambasadei României la Washington D.C.: +1 202 420 8350.

Rugăm comunitatea de studenți români de la Universitatea Harvard să rămână în contact cu Ambasada României pentru informații actualizate.

Ministerul Educației și Cercetării va continua să monitorizeze situația și să colaboreze cu toate instituțiile relevante pentru a sprijini interesele legitime ale studenților români aflați în această situație.

În contextul procesului de aderare a României la OCDE, Ministerul Educației și Cercetării organizează marți, 27 mai 2025, la sediul Academiei Române din Calea Victoriei nr. 125, începând cu ora 9:00, evenimentul de lansare a raportului OCDE „Educație și competențe în România” - Evaluarea OCDE a politicilor naționale în domeniul educației.

La evenimentul de lansare vor participa Daniel David (ministru interimar al Educației și Cercetării), Andreas Schleicher (director OCDE pentru educație și competențe) și Luca Niculescu (coordonator național pentru procesul de aderare a României la OCDE).

În intervalul orar 10:15 - 10:45, ministrul Daniel David și Andreas Schleicher vor susține o conferință de presă în Aula Academiei Române.

În aceași cadru (Aula Academiei Române), între orele 11.15 și 12.45, va avea loc evenimentul O viziune pentru învățământul universitar din România: colaborarea dintre România și OCDE pentru promovarea și valorificarea politicilor fundamentate pe date, cu participarea ministrului Daniel David și a lui Andreas Schleicher.

Lansarea raportului marchează finalizarea etapelor parcurse pentru evaluarea pregătirii României în vederea aderării la OCDE în domeniul educației și competențelor.

În același timp, evenimentul presupune, în intervalul 11:00 - 15:00, sesiuni, la nivel de experți, în limba română și în limba engleză (cu traducere asigurată), găzduite de Biblioteca Academiei Române. Tematica acestora vizează educația timpurie, învățământul profesional și tehnic și accesul egal la educație incluzivă de calitate.

BIROUL DE PRESĂ

Mă bucur că marcați 444 de ani de la fondarea instituției academice - 12 mai 1581 - care astăzi se numește Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB) și, ca alți demnitari înaintea mea, că pot să vă adresez, cu ocazia Zilei Universității, câteva gânduri în acest context excepțional pentru comunitatea UBB, pentru mediul academic românesc și pentru țară.

Fiind cea mai veche instituție academică a României, ați inițiat o serie de premiere în mediul academic de pe teritoriul actual al țării: prima instituție academică cu rang de universitate (Academia Claudiopolitana - Academia din Cluj), prima instituție cu nume de universitate (Universitas Claudiopolitana - Universitatea din Cluj), primele titluri academice (baccalaureus, master, doctor) și primele titluri de Doctor Honoris Causa. Iar această Tradiție de excepție, exprimată acum într-o cultură organizațională competitivă, forjată prin istorii complicate, o valorizați în Excelența prezentului, devenind astfel:

(1) una dintre cele mai reprezentative universități românești - de un deceniu prima în țară prin prisma performanțelor academice în metarankinguri (care reunesc clasamente internaționale ale universităților) și

(2) cu cele trei limbi academice oficiale (română/maghiară/germană), care reflectă istoria Universității, cea mai complexă universitate europeană din punct de vedere multicultural-multilingvistic, așa cum au remarcat de altfel și comisarii europeni în timpul vizitelor în țară.

Ca rector ales al UBB, mă simt onorat de Tradiția și Excelența UBB, iar ca ministru mă bucur că Tradiția și Excelența UBB pot inspira mediul academic românesc și că țara are de unde să obțină Știință-Cultură-Inovație!

Prof. univ. dr. psih. Daniel David

Ministrul Educației și Cercetării

Membru al Academiei Române (m.c.) și al Academiei Europene

Fiind în perioada campaniei electorale pentru poziția de președinte al României, trebuie să reamintim faptul că, prin lege, politica este interzisă în școală!

Dar în școală, fără a se face politică, se studiază politica prin unități de învățare legate de științele politice, inclusiv prin educație civică și educație pentru cetățenie democratică și europeană și nimeni nu are voie să interfereze cu acest proces educațional.

Fiecare are dreptul să se exprime politic în spațiul public, așa cum crede de cuviință, competențele dobândite în școală ajutându-ne să o facem cât mai democratic și eficient.

Așadar, în școală, politica se oprește la poarta școlii, dar încurajăm exprimarea acesteia democratic în societate!

Așa cum am anunțat, am sărbătorit ziua Uniunii Europene la Palatul Cotroceni, alături de elevi, studenți, profesori, reprezentanți ai instituțiilor europene și ai administrației prezidențiale, precum și ambasadori ai țărilor membre.

„Raportul de diagnostic al educației și cercetării din România. Realizările prezente și implicații pentru noi reforme în domeniu (Raportul QX)”, elaborat de ministrul Educației și Cercetării, prof. univ. dr. psih. Daniel David, va fi prezentat luni, 19 mai 2025, ora 15:00, în cadrul unei conferințe de presă.

Prezentarea va fi urmată, pe parcursul săptămânii, de o dezbatere a acestui document de viziune și strategie, fiind invitați să participe specialiști și reprezentanți ai ecosistemului educațional și de cercetare.  

Detalii privind locul și modalitatea de desfășurare (prezență fizică/online), precum și invitațiile, vor fi anunțate în curând.

Raportul ministrului Daniel David va fi coordonat cu „Raportul de țară” (Education & Skills) al OCDE, care va fi făcut public de OCDE și MEC în data de 27 mai 2025, în Aula Academiei Române, cu participarea domnului Andreas Schleicher, directorul OCDE pentru Educație și Competențe, și a prof. univ. dr. psih. Daniel David, ministrul Educației și Cercetării.

Aceste demersuri reprezintă pași decisivi și necesari în direcția unor reforme reale, fundamentate științific, în educație și cercetare - o platformă riguroasă pentru politici publice coerente și bine ancorate în realitatea sistemului.

Click pe imagine pentru vizualizare la o dimensiune optimă.

Anual, în data de 9 mai, sărbătorim Ziua Uniunii Europene! O facem acum împreună cu Comisia Europeană și Administrația Prezidențială, care, împreună cu Ministerul Educației și Cercetării, vin în fața tinerilor, elevi și studenți, pentru a avea împreună o conversație despre Europa noastră.

Evenimentul va avea loc la Palatul Cotroceni, cu participarea vicepreședintei Comisiei Europene, doamna Roxana Mînzatu, a mai multor ambasadori ai statelor Uniunii Europene și a altor reprezentanți ai institutiilor europene.

Ca ministru al educației și cercetării mă bucură această discuție cu tinerii noștri, deoarece, deși acum Uniunea Europeană este a tuturor, în viitor va fi mai mult a lor, de aceea contează modul în care și-o doresc. Noi trebuie să-i ascultăm, să facem acum ce ține de noi, iar apoi, la un moment dat, să le dăm ștafeta!

Reprezentanții Comisiei Europene și ai Administrației Prezidențiale vor avea un scurt mesaj, iar apoi invitații speciali vor răspunde la întrebări și vor participa la discuții.

Ca unul dintre invitați și moderatori, eu voi relua mesajul pe care l-am mai dat către tineri cu ocazia Zilei Naționale a Tineretului (2 mai 2025).

Mesajul meu pentru tineri a fost și este următorul:

1. Voi sunteți România viitoare. Așadar, pentru voi, părinții/bunicii voștri și copiii voștri trebuie asumată responsabilitatea față de viitor!

2. Educația de calitate este calea principală spre succesul personal și social. În plus, aceasta ne protejează de contaminarea cu pseudoștiință și pseudoreligie, devenind astfel un antidot la contaminarea cu fake news și conspirații. De aceea, trebuie respectată și promovată!

3. Democrația euroatlantică este contextul în care vă puteți realiza potențialul, fără constrângeri de clasă socială sau de alt tip care dezavantajează incorect. De aceea, trebuie promovată și apărată!

4. Lumea știută începe să se schimbe, acum, când voi intrați în zonele de putere socială, cu influență asupra țării. De aceea, trebuie responsabilitate asumată față de țară, în logica unui patriotism modern!

5. Polarizările psihoculturale expun la risc țesutul social dintre noi. De aceea, voi, care aveți viața în față, trebuie să fiți preocupați de unirea „Româniilor polarizate”, deoarece doar așa viitorul vostru și al tuturor are o șansă. În acest demers ascultați și faceți alianță cu toate celelalte generații, acordând însă o atenție sporită și vocii seniorilor care au experiența unei vieți trăite bine, prin competență și bun-simț!

6. Apărați instituțiile sociale care ne transformă dintr-un grup într-o civilizație!

7. Refuzați impostura, populismul, agresivitatea socială și lipsa de bun-simț!

8. Refuzați extremismul și autocrațiile!

9. Refuzați patriotismul semidoct, agresiv și xenofob, care, în final, este un demers de pseudopatriotism și este antiromânesc!

10. Refuzați anarhia, luptând pentru sisteme sociale funcționale și în interesul tuturor oamenilor!

În esență, mesajul meu este că Viitorul nostru depinde de o Românie Euroatlantică Democrată și Unită, unde contează ca valori cardinale Educația și Știința, Patriotismul și Bunul-Simț!

Prof. univ. dr. psih. Daniel David

Ministrul Educației și Cercetării

Membru al Academiei Române (m.c.) și al Academiei Europene