Jude\u021bul Dolj<\/h4>\n

Unul dintre cele mai mari jude\u021be din Rom\u00e2nia (locul 7), pozi\u021bionat \u00een sud-vestul \u021b\u0103rii, este parte a regiunii de dezvoltare Oltenia<\/strong>, al\u0103turi de alte patru jude\u021be: Gorj, V\u00e2lcea, Olt \u0219i Mehedin\u021bi. \u00centins pe o suprafa\u021b\u0103 de 7.414 kilometri p\u0103tra\u021bi, jude\u021bul Dolj este compus din trei municipii (Craiova, B\u0103ile\u0219ti \u0219i Calafat), patru ora\u0219e (Segarcea, Bechet, Filia\u0219i \u0219i D\u0103buleni) \u0219i 104 de comune num\u0103r\u00e2nd aproape 600.000 de locuitori (dup\u0103 datele recens\u0103m\u00e2ntului popula\u021biei din 2021)<\/p>\n

De o frumuse\u021be aparte, Doljul este m\u0103rginit la sud de Dun\u0103re, apele fluviului constituind grani\u021ba natural\u0103 a jude\u021bului pe o distan\u021b\u0103 de 150 kilometri. Din punct de vedere al infrastructurii, Doljul de\u021bine aproximativ 2.500 de kilometri de drumuri europene, na\u021bionale, jude\u021bene \u0219i comunale, dou\u0103 porturi dun\u0103rene – la Bechet \u0219i Calafat, o re\u021bea de cale ferat\u0103 care m\u0103soar\u0103 225 kilometri \u0219i un Aeroport<\/strong> construit dup\u0103 toate normele europene, singurul din sudul Rom\u00e2niei, care poate deservi o popula\u021bie de 2,5 milioane de locuitori.<\/p>\n

Podul de peste Dun\u0103re, care une\u0219te Rom\u00e2nia de Bulgaria prin localit\u0103\u021bile Calafat \u0219i Vidin, este unul dintre punctele strategice ale jude\u021bului Dolj, care ofer\u0103 un poten\u021bial deosebit de dezvoltare \u00eentregii zone de sud a Olteniei. Totodat\u0103, Podul Calafat-Vidin<\/strong> este parte a Coridorului pan-european VII<\/strong> (Dun\u0103rea).<\/p>\n

Stema jude\u021bului<\/strong>, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, t\u0103iat \u0219i retezat.<\/p>\n

Semnifica\u021bia elementelor \u00eensumate: Leul<\/strong> este vechiul simbol al Olteniei, ca provincie istoric\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, \u0219i este un corolar al virtu\u021bilor locuitorilor acestor meleaguri. Snopul de gr\u00e2u<\/strong> reprezint\u0103 bog\u0103\u021bia acestui jude\u021b \u0219i ocupa\u021bia tradi\u021bional\u0103 a locuitorilor s\u0103i. Pe\u0219tele<\/strong> este un element heraldic tradi\u021bional, \u00eenscris \u00een vechea stem\u0103 interbelic\u0103 a jude\u021bului, \u0219i reprezint\u0103 bog\u0103\u021bia apelor acestei zone.<\/p>\n

Etimologia numelui Dolj<\/strong> \u00ee\u0219i are originea \u00een limba slavon\u0103:
\n“Dole”<\/strong><\/em>=Jos, la care se adaug\u0103 Jii<\/strong><\/em>, rezult\u00e2nd Doljii<\/strong><\/em>, adic\u0103 Jiul de Jos<\/strong><\/em> (la fel pentru Gorj, “Gore”<\/strong><\/em>=Sus – Gorjii<\/strong><\/em> = Jiul de Sus<\/strong><\/em>). Prefixele, respectiv adverbele “gore” \u0219i “dole” (sus, jos) s-au p\u0103strat \u00een limba rom\u00e2n\u0103 doar \u00een aceste dou\u0103 toponime Dolj \u0219i Gorj.<\/p>\n

CRAIOVA- MUNICIPIUL RE\u0218EDIN\u021a\u0102 AL JUDE\u021aULUI DOLJ<\/h3>\n

Re\u0219edin\u021ba jude\u021bului, \u00een afara denumirii antice, Pelendava<\/strong><\/em>, a mai purtat \u00een secolele VII-VIII denumirea latin\u0103 Ponsiona<\/strong><\/em> (Pod peste Jiu), denumire aflat\u0103 pe o inscrip\u021bie g\u0103sit\u0103 pe un fragment de stel\u0103 \u00een apropierea castrului Pelendava, datat\u0103 din secolul al VII-lea.<\/p>\n

Sunt multe legende \u00een leg\u0103tur\u0103 cu numele actual al Craiovei. Originea acestui nume vine din slavon\u0103, “kralj”<\/strong><\/em> = “rege”, “crai”<\/strong><\/em>.<\/p>\n

Atestarea documentar\u0103 a Craiovei<\/strong> apare \u00een 1475, \u00eentr-un hrisov dat de domnitorul Laiot\u0103 Basarab \u015fi \u00een care se aminte\u015fte de jup\u00e2n Neagoe de la Craiova.<\/p>\n

Craiova se afirm\u0103 \u015fi \u00een lupta de rezisten\u0163\u0103 antiotoman\u0103 din secolele XIV-XV, l\u00e2ng\u0103 Craiova consider\u00e2ndu-se c\u0103 se afl\u0103 vestitele Rovine<\/strong><\/em>, mla\u015ftinile din Lunca Jiului, unde s-au purtat lupte \u00eencheiate cu victoria rom\u00e2nilor condu\u015fi de Mircea cel B\u0103tr\u00e2n.<\/p>\n

La sf\u00e2r\u015fitul sec.al XV-lea, Craiova era un t\u00e2rg, \u00eentins pe mo\u015fia puternicilor boieri Craiove\u015fti<\/strong> care de\u0163ineau peste 100 de sate, fiind o adev\u0103rat\u0103 putere economic\u0103 \u015fi f\u0103r\u0103 a c\u0103ror alian\u0163\u0103 domnii afla\u0163i \u00een scaun nu se puteau men\u0163ine.<\/p>\n

Un rol important \u00een evolu\u021bia istoric\u0103 a localit\u0103\u021bii\/zonei, l-a avut Institu\u021bia B\u0103niei. Ap\u0103rut\u0103 \u00een ultimele decenii ale secolului al XV-lea, Marea B\u0103nie de Craiova<\/strong> a devenit \u00eentr-un timp relativ scurt cea de-a doua institu\u0163ie politic\u0103 a \u0163\u0103rii, ca importan\u0163\u0103, dup\u0103 domnie. \u00cen timpul domniei lui Neagoe Basarab, anul 1512, Marele Ban preia pentru teritoriul din dreapta Oltului atribu\u0163iile domniei, dispun\u00e2nd \u015fi de o cancelarie \u00een cadrul c\u0103reia se redacteaz\u0103 acte dup\u0103 forma celor domne\u015fti.<\/p>\n

\u00cen timpul lui Mihai Viteazul (1593-1601)<\/strong>, Craiova devine un important centru politic si militar. \u00cen 1593 Mihai este \u00eensc\u0103unat ca domn al \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti, iar dreg\u0103toria de Mare Ban \u00eei este \u00eencredin\u0163at\u0103 lui Preda Buzescu. Boierii Craiove\u0219ti \u0219i Buze\u0219tii (Preda, Stroe, Radu) \u0219i-au pus amprenta asupra evolu\u021biei Craiovei. \u00cen plan cultural, Buze\u0219tii \u0219i c\u0103rturarii lega\u021bi de ei au avut un rol de importan\u021b\u0103 major\u0103 \u00een r\u0103sp\u00e2ndirea \u0219i modelarea limbii rom\u00e2ne ca instrument cultural. Cea mai important\u0103 dovad\u0103 fiind Cronica lui Mihai <\/em>numit\u0103 \u0219i a Buze\u0219tilor<\/em>, Craiove\u0219tii \u0219i Buze\u0219tii au ridicat numeroase construc\u021bii pe care le-au \u00eenzestrat cu tip\u0103rituri \u0219i manuscrise.<\/p>\n

C\u00c2TEVA DINTRE ATRAC\u021aIILE ACTUALE ALE CRAIOVEI<\/h3>\n

\n
• \n

  CASA B\u0102NIEI, Str. Matei Basarab nr. 16<\/h4>\n

  Este cea mai veche construc\u021bie civil\u0103 din Craiova<\/strong> \u0219i a servit drept re\u0219edin\u021b\u0103 a Banilor<\/em> \u0219i loc de adunare a Divanului Craiovei. A fost reconstruit\u0103 de Constantin Br\u00e2ncoveanu \u00een 1699 pe locul fostelor case ale boierilor Craiove\u0219ti din secolul al XV-lea. De-a lungul timpului, cl\u0103direa a servit drept cas\u0103 a Episcopiei R\u00e2mnicului, re\u0219edin\u021b\u0103 privat\u0103, sediu provizoriu al tribunalului Craiovei, local al unor institu\u021bii \u0219colare, seminar preo\u021besc, sec\u021bie a Arhivelelor Statului, local al Muzeului Regional al Olteniei \u0219i cas\u0103 a Mitropoliei Olteniei. Din 1967, \u00een Casa B\u0103niei este deschis\u0103 publicului expozi\u021bia permanent\u0103 a Sec\u021biei de Etnografie a Muzeului Olteniei.<\/li>\n

  \n

  BISERICA SF\u00c2NTUL DUMITRU, Str. Matei Basarab nr. 14<\/h4>\n

  Cunoscut\u0103 \u0219i ca Biserica domneasc\u0103, Biserica B\u0103neasa<\/strong> sau Catedrala Mitropolitan\u0103<\/strong>, este cel mai vechi \u0219i mai important edificiu de cult din Craiova. Situat\u0103 \u00een zona central\u0103 a ora\u0219ului, \u00een\u00a0imediata apropiere a Casei B\u0103niei, biserica a fost reconstruit\u0103 succesiv, de-a lungul secolelor, pe temelii ce dateaz\u0103, conform unor ipoteze, din jurul secolelor XI-XII. Ctitorit\u0103 de banul Barbu Craiovescu<\/strong>, rezidit\u0103 de Matei Basarab<\/strong>, reparat\u0103 \u0219i remodelat\u0103 de domnitorul Constantin Br\u00e2ncoveanu \u0219i de boieri locali (Obedeanu, Argetoianu) \u0219i reconstruit\u0103 din temelii sub obl\u0103duirea Regelui Carol I, Biserica Sf. Dumitru este \u00een prezent unul dintre cele mai importante centre spirituale din zon\u0103. Numele de Biserica B\u0103neasa<\/strong> i se trage de la faptul c\u0103 a fost socotit\u0103 veche ctitorie a familiei Craiove\u0219tilor, care a dat un \u0219ir lung de bani ai Craiovei, un argument \u00een acest sens fiind \u0219i apropierea de Casele B\u0103ne\u0219ti ale acestora. Denumirea de Biseric\u0103 domneasc\u0103<\/strong> i-a fost atribuit bisericii datorit\u0103 faptului c\u0103 din familia ctitorilor s\u0103i s-au tras mai mul\u021bi domnitori ai \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti: Neagoe Basarab \u00een secolul al XVI-lea, Matei Basarab \u00een secolul al XVII-lea \u0219i Constantin Br\u00e2ncoveanu \u00een secolele ale XVII-lea \u0219i al XVIII-lea), fiecare dintre ace\u0219tia aplec\u00e2ndu-\u0219i aten\u021bia asupra nevoilor l\u0103ca\u0219ului de cult.<\/li>\n

  \n

  CATEDRALA EPISCOPAL\u0102 \u201eMADONA DUDU\u201d , Str.Madona Dudu nr.13<\/h4>\n

  Cunoscut\u0103 sub denumirea de Catedrala Maicii Domnului<\/strong>, este una dintre cele mai mari biserici ortodoxe din Craiova. Biserica a fost construit\u0103 \u00een stil br\u00e2ncovenesc \u00eentre anii 1750 – 1756 la ini\u021biativa lui Gheorghe Ion \u0219i Constantin Fotescu. Biserica a fost numit\u0103 astfel dup\u0103 icoana f\u0103c\u0103toare de minuni a Maicii Domnului care – spune legenda – ar fi fost g\u0103sit\u0103 \u00eentr-un dud aflat pe locul unde a fost construit ulterior altarul. \u00cen anii 1800-1801, \u00eentreaga Craiov\u0103 a fost incendiat\u0103 de c\u0103tre turci, inclusiv biserica Madona Dudu. A fost puternic afectat\u0103 de cutremurul din 1838, fiind ref\u0103cut\u0103 \u00een 1842. Temelia actualei construc\u021bii a bisericii a fost pus\u0103 \u00een 1923, proiectul fiind \u00eentocmit de arhitectul Duiliu Marcu, care a condus \u0219i lucr\u0103rile.<\/p>\n

  Istoricul acestui edificiu are o importan\u021b\u0103 apreciabil\u0103 pentru \u00eenceputurile \u0219colii la Craiova. \u00cen chiliile cl\u0103dite l\u00e2ng\u0103 biseric\u0103 au func\u021bionat o \u0219coal\u0103 primar\u0103 \u0219i una secundar\u0103 cu patru clase (umanioare), \u0218coala Central\u0103 de b\u0103ie\u021bi, \u0219coal\u0103 de c\u00e2nt\u0103re\u021bi,etc. Aici preg\u0103tea, pe la 1820, oameni pentru “\u021bara cea nou\u0103”, cunoscutul dasc\u0103l Stanciu C\u0103p\u0103\u021b\u00e2neanu, urmat de Ioan Maiorescu<\/strong>.<\/li>\n

  \n

  PALATUL BANCA COMER\u021aULUI, Str. Alexandru Ioan Cuza nr. 7<\/h4>\n

  A fost sediul celei mai importante b\u0103nci particulare din Rom\u00e2nia de la finalul secolului al XIX-lea, fondat\u0103 de marele bancher \u0219i om politic liberal Constantin Neam\u021bu. Edificiul a fost proiectat \u00een 1906 de arhitectul Ion Mincu<\/strong>, promotorul arhitecturii neo-rom\u00e2ne\u0219ti, \u0219i finalizat\u0103 \u00een 1916 de c\u0103tre elevul acestuia, Constantin Iotzu<\/strong>. \u00cenc\u0103 de la \u00eenceput, cl\u0103direa a avut un interior bogat decorat cu stucaturi, plafoane casetate, luminatoare, mozaicuri vene\u021biene \u0219i grilaje de fier forjat. T\u00e2mpl\u0103ria, lamperia \u0219i mobilierul au fost executate la Viena, iar pentru construc\u021bia cl\u0103dirii au fost adu\u0219i me\u0219teri din Italia: constructorul italian Giovanni Batista Peressutti<\/strong>, care a lucrat al\u0103turi de \u00eentreprinderea de construc\u021bii a lui Carlo Dalla Barba. Peressutti lucrase deja cu succes la construc\u021bia Palatului Administrativ<\/em> \u0219i ulterior a contribuit la ridicarea \u00een Craiova a numeroase cl\u0103diri monumentale (printre ele Casa Alb\u0103, Facultatea de Agronomie, reconstruirea Colegiului Carol I, dup\u0103 incendiul din 1930, Sala de spectacole a Teatrului Liric, Casa Constantin Neam\u021bu<\/strong> etc.).<\/p>\n

  Dup\u0103 1948, \u00een cl\u0103dire au func\u021bionat mai multe institu\u021bii, printre care Filiala Academiei de \u015etiin\u021be Istorice, Arheologice \u0219i Etnografice, Comitetul Municipal al PCR \u0219i Consiliul Popular Municipal, iar din 1989 este sediul Prim\u0103riei<\/strong> \u0219i al Consiliului Local al Municipiului Craiova. In prezent, cl\u0103direa se afl\u0103 \u00een renovare<\/strong>.<\/p>\n

  \u00cen fa\u021ba Prim\u0103riei Craiova, se afl\u0103 Statuia domnitorului Alexandru Ioan Cuza<\/strong> – oper\u0103 \u00een bronz realizat\u0103 \u00een 1912 de c\u0103tre sculptorul italian Raffaello Romanelli<\/strong>.<\/p>\n

  Statuia, executat\u0103 la comanda omului politic craiovean Mi\u0219u N. Popp, \u00eel \u00eenf\u0103\u021bi\u0219eaz\u0103 pe A. I. Cuza \u00een picioare, purt\u00e2nd celebra sa uniform\u0103 de ofi\u021ber \u0219i mantia princiar\u0103 pe umeri, \u021bin\u00e2ndu-\u0219i sabia cu ambele m\u00e2ini. T\u0103bliile inscrip\u021bionate de pe soclul statuii prezint\u0103 texte cu descrierea m\u0103surilor luate de Cuza \u00een timpul domniei sale.<\/li>\n

  \n

  CASA ALB\u0102<\/h4>\n

  \u00cen Craiova interbelic\u0103, \u00eentre anii 1920 \u0219i 1930, se construie\u0219te a\u0219a-numita cl\u0103dire Casa Alb\u0103<\/strong><\/em> (pe una din laturile gr\u0103dinii centrale \u2013 English Park \u2013 realizat\u0103 \u00een stilul unui scuar londonez), dup\u0103 planurile arhitectului Constantin Iotzu<\/strong>, la ini\u021biativa familiei Constantin Neam\u021bu. Denumit\u0103 ini\u021bial Palatul Nou<\/strong><\/em>, a fost prima cl\u0103dire de blocuri din Craiova, av\u00e2nd ca destina\u021bie 44 de apartamente destinate func\u021bionarilor B\u0103ncii Comer\u021bului aflat\u0103 peste drum (actualul sediu al Prim\u0103riei). Casa Alb\u0103 a fost construit\u0103 de c\u0103tre italianul Giovanni Batista Peressutti<\/strong>, \u00eentr-o perioad\u0103 \u00een care, \u00een Craiova, se eviden\u021biau speciali\u0219tii \u0219i muncitorii str\u0103ini \u00een multe me\u0219te\u0219uguri \u0219i meserii.<\/li>\n

  \n

  PALATUL ADMINISTRATIV, Calea Unirii nr. 19<\/h4>\n

  Este una dintre cele mai reprezentative cl\u0103diri din Craiova. Construit \u00een prima parte a secolului al XX-lea dup\u0103 planurile arhitectului Petre Antonescu<\/strong>, \u00een stilul neo-rom\u00e2nesc promovat de Ion Mincu, edificiul g\u0103zduie\u0219te ast\u0103zi dou\u0103 dintre cele mai importante institu\u021bii ale jude\u021bului: Prefectura \u0219i Consiliul Jude\u021bean Dolj.<\/p>\n

  Palatul este o cl\u0103dire de dimensiuni monumentale, construit\u0103 din piatr\u0103, c\u0103r\u0103mid\u0103 \u0219i beton armat, \u00een stil neorom\u00e2nesc<\/strong>, dispus\u0103 sub forma literei E<\/strong> pe un plan simetric fa\u021b\u0103 de verticala turnului central. Edificiul prezint\u0103 dou\u0103 fa\u021bade principale ce corespund intr\u0103rilor \u00een cl\u0103dire, spre vest (\u00eenspre Pia\u021ba Mihai Viteazul) \u0219i spre est (\u00eenspre English Park), celei dinspre vest fiindu-i acordat\u0103 o importan\u021b\u0103 mai mare. Din punct de vedere estetic, decora\u021bia fa\u021badelor se remarc\u0103 prin numeroasele elemente originale, dar care reinterpreteaz\u0103 elementele specifice vechii arhitecturi rom\u00e2ne\u0219ti: acoperi\u0219ul cu \u00eenvelitoare din \u021bigl\u0103 sm\u0103l\u021buit\u0103 de culoare verde cu elemente decorative din tabl\u0103 de zinc \u0219i lucarnele, logiile, balcoanele, arcurile trilobate de la ferestre, ancadramentele ferestrelor, coloanele, frizele \u0219i soclul din piatr\u0103, br\u00e2iele decorative sau jgheaburile pentru preluarea apei de ploaie, modelate cu motivul funiei r\u0103sucite. Atrac\u021bia arhitectului Petre Antonescu fa\u021b\u0103 de arhitectura tradi\u021bional\u0103 este vizibil\u0103 \u0219i \u00een conceperea \u0219i tratarea interiorului Palatului Administrativ, \u00een centrul c\u0103ruia se afl\u0103 scara mare de onoare<\/strong>, ce ofer\u0103 acces spre s\u0103lile de recep\u021bie, de consiliu \u0219i birourile institu\u021biilor g\u0103zduite \u00een cl\u0103dire. Se remarc\u0103, de asemenea, \u0219i luminatorul din tavan<\/strong>, dispus exact deasupra sc\u0103rii de onoare, prin intermediul c\u0103ruia este luminat natural tot holul edificiului.<\/li>\n

  \n

  TEATRUL NA\u021aIONAL, Str.A. I. Cuza nr.11<\/h4>\n

  Actuala cl\u0103dire a Teatrului Na\u021bional (numit ulterior ,,Marin Sorescu\u201d) a fost inaugurat\u0103 \u00een 1973. Perioada 1990-2000 a \u00eensemnat impunerea Na\u021bionalului craiovean \u00een prim planul mi\u0219c\u0103rii teatrale rom\u00e2ne\u0219ti \u0219i apoi a celei europene \u0219i chiar mondiale. Excep\u021bionalele spectacole purt\u00e2nd semn\u0103tura marelui regizor Silviu Purc\u0103rete, (\u201eUbu Rex cu Scene din Macbeth\u201d, \u201eTitus Andronicus\u201d, \u201ePhaedra\u201d, \u201eDanaidele\u201d, \u201eOrestia\u201d, \u201eCum dori\u021bi sau Noaptea de la spartul t\u00e2rgului\u201d, \u201eM\u0103sur\u0103 pentru m\u0103sur\u0103\u201d, \u201eO furtun\u0103\u201d, etc), au \u00eensemnat tot at\u00e2tea recunoa\u0219teri interna\u021bionale, particip\u0103ri la cele mai importante festivaluri ale lumii. Un important moment al istoriei acelei perioade a teatrului \u00eel reprezint\u0103 fondarea Festivalului Interna\u021bional Shakespeare<\/em>, \u00een anul 1994. Complex\u0103 manifestare cultural\u0103, Festivalul Interna\u021bional Shakespeare<\/strong><\/em> este privit acum drept unul dintre marile festivaluri Shakespeare ale lumii.<\/li>\n

  \n

  UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA, Str. Alexandru Ioan Cuza, nr. 13<\/h4>\n

  Cl\u0103direa a fost construit\u0103 ini\u021bial pentru a servi drept Palat de Justi\u021bie<\/strong><\/em>. Proiectat\u0103 \u00een 1890 de arhitectul Ion N. Socolescu<\/strong>, caracterizat\u0103 de monumentalitatea tipic\u0103 academismului francez a acelor timpuri, a fost ridicat\u0103 \u00eentre 1894 \u0219i 1912. \u00cenc\u0103 de la \u00eenceput au fost vizibile, at\u00e2t la exterior, c\u00e2t \u0219i la interior, elemente \u0219i principii arhitecturale \u00eemprumutate din clasicism, precum frontonul triunghiular \u0219i peristilul intr\u0103rii principale cu trei u\u0219i, \u00eencadrat de patru coloane compozite (cu elemente corintice \u0219i ionice). Construc\u021bia s-a pliat perfect pe terenul denivelat (mai \u00eenalt \u00een partea din fa\u021b\u0103, \u00eenspre actuala str. A. I. Cuza, atunci str. Justi\u021biei, \u0219i mai jos \u00een partea din spate, \u00eenspre actuala Calea Bucure\u0219ti, atunci str. \u0218tirbei Vod\u0103).
  \nDin 1948, aici \u0219i-a avut sediul \u0219i prima unitate de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt superior din Craiova (Institutul Agronomic).<\/li>\n

  \n

  PALATUL MITROPOLITAN (Casa Vorvoreanu), Str. Fra\u021bii Buze\u0219ti, nr. 10<\/h4>\n

  \u00cen urm\u0103 cu peste 100 de ani, Gogu Vorvoreanu<\/strong>, cunoscut avocat latifundiar, punea temelia viitoarei sale re\u0219edin\u021be de familie. Pentru acest scop, boierul a folosit cele mai bune materiale \u0219i cei mai talenta\u021bi me\u0219teri, dorind ca noua construc\u021bie s\u0103 poarte, peste timp, blazonul \u0219i \u00eentreaga mo\u0219tenire a neamului s\u0103u. Palatul Vorvoreanu a fost ridicat \u00eentre anii 1905 – 1910 \u00een stil renascentist, dup\u0103 planurile arhitectului Dimitrie Maimarolu \u0219i purt\u00e2nd semn\u0103tura pictorului polonez Francisc Tribalski la ornamenta\u021biile interioare. Din 1964 a trecut \u00een proprietatea bisericii, aici afl\u00e2ndu-se Mitropolia Olteniei \u015fi Arhiepiscopia Craiovei.<\/li>\n

  \n

  MUZEUL DE ART\u0102 (PALATUL JEAN MIHAIL), Calea Unirii nr. 15<\/h4>\n

  Construit \u00eentre 1898 \u0219i 1907 de arhitectul Paul Gottereau<\/strong> (arhitect al Casei Regale) la comanda lui Constantin (Dinu) Mihail, palatul este un minunat exemplu de arhitectur\u0103 eclectic\u0103 european\u0103 \u0219i academism francez. Planul construc\u021biei prezint\u0103 multe similarit\u0103\u021bi cu cel al Palatului Cheverny<\/strong> de pe Valea Loirei. Ornamentele de pe fa\u021bad\u0103, ancadramentele ferestrelor \u0219i feroneria balcoanelor preg\u0103tesc ochiul privitorului pentru interiorul cu adev\u0103rat grandios. Materialele de construc\u021bie folosite sunt de cea mai bun\u0103 calitate: marmur\u0103 de Carrara, cristal de Murano, oglinzi vene\u021biene, feronerie decorativ\u0103, m\u0103tase de Lyon, stucaturi aurite, piese de mobilier \u0219i obiecte de art\u0103, procurate \u00een bun\u0103 parte de la Viena. Impresioneaz\u0103, de asemenea, dot\u0103rile tehnice ce \u021bin de confortul locuin\u021bei, excep\u021bionale pentru acea perioad\u0103, printre care curentul electric \u0219i \u00eenc\u0103lzirea central\u0103 de \u201etip roman\u201d, cu conducte amplasate \u00een pere\u021bi \u0219i podea. Palatul num\u0103r\u0103 29 de camere (plus depedin\u021be) dintre care cea mai spectaculoas\u0103 este Sala Oglinzilor.<\/p>\n

  Pe seama bog\u0103\u021biei lui Constantin Mihail circula o legend\u0103 potrivit c\u0103reia acesta l-ar fi \u00eentrebat pe Regele Carol I dac\u0103 are voie s\u0103 bat\u0103 acoperi\u0219ul noii sale re\u0219edin\u021be de la Craiova cu monede de aur. \u00cen mod ironic, Regele \u0219i-ar fi dat binecuv\u00e2ntarea, cu condi\u021bia ca monedele s\u0103 fie puse \u00een dung\u0103. De-a lungul anilor, Palatul Jean Mihail a fost gazda unor personalit\u0103\u021bi precum regele Carol I (1913) \u0219i regele Ferdinand (1915) sau pre\u0219edintele Poloniei, Ignacy Moscicki. Din august 1954, palatul a devenit gazda Muzeului de Art\u0103 din Craiova. \u00cen prezent, patrimoniul muzeului este constituit din peste 8000 de lucr\u0103ri de art\u0103 european\u0103 \u0219i rom\u00e2neasc\u0103.<\/p>\n

  \u00cen fa\u021ba Muzeului se afl\u0103 bustul pictorului Theodor Aman<\/strong>, oper\u0103 a sculptorului Ion Jalea, a fost executat \u00een bronz \u00een anul 1962.<\/p>\n

  \u00cen 2022, \u00een curtea Muzeului de Art\u0103 din ora\u0219, a fost inaugurat un complex multifunc\u021bional unic dedicat memoriei marelui artist Constantin Br\u00e2ncu\u0219i. Centrul \u201eConstantin Br\u00e2ncu\u0219i\u201d<\/strong>, oper\u0103 a arhitectului Dorin \u0218tefan j, include o galerie subteran\u0103 \u0219i, la suprafa\u021b\u0103, o spectaculoas\u0103 prism\u0103 de sticl\u0103, \u00een care se poate urca cu ajutorul unui lift panoramic.<\/li>\n

  \n

  BANCA NA\u021aIONAL\u0102 A ROM\u00c2NIEI, Filiala Dolj, Calea Unirii nr. 6<\/h4>\n

  Edificiul a fost construit la sf\u00e2r\u0219itul secolului al XIX-lea \u00eentr-un stil ce combin\u0103 eclectismul european \u0219i neoclasicismul cu influen\u021be Art Deco<\/strong>. Primul director al institu\u021biei a fost Elefterie Cornetti, cunoscut drept fondator al \u0218colii de Muzic\u0103 “Elefterie \u0219i Elena Cornetti” (azi \u0218coala Popular\u0103 de Arte \u0219i Meserii “Cornetti”).<\/li>\n<\/ul>\n

   <\/p>\n

   <\/p>\n

  \n
  • \n

    CASA CONSTANTIN V\u0102LIM\u0102RESCU, Calea Unirii nr. 4<\/h4>\n

    Dateaz\u0103 de la sf\u00e2r\u0219itul secolului al XIX-lea \u0219i a fost construit\u0103 de antreprenorii Costa \u0219i Nedelcu dup\u0103 planurile arhitectului francez Albert Galleron<\/strong> (cel care a mai proiectat \u00een Rom\u00e2nia Ateneul Rom\u00e2n \u0219i Palatul B\u0103ncii Na\u021bionale a Rom\u00e2niei din Bucure\u0219ti). Casa a apar\u021binut magistratului Constantin V\u0103lim\u0103rescu, doctor \u00een drept, procuror, pre\u0219edinte \u0219i prim-pre\u0219edinte al Cur\u021bii de Apel Craiova (din 1883 p\u00e2n\u0103 \u00een 1911). De-a lungul timpului, \u00een aceast\u0103 cas\u0103 au func\u021bionat Sec\u021bia Colec\u021bii a Muzeului de Art\u0103, Laboratorul zonal de restaurare \u0219i conservare \u0219i Oficiul Jude\u021bean al Patrimoniului Cultural Na\u021bional Dolj. Dup\u0103 Revolu\u021bia din 1989, casa a fost retrocedat\u0103 urma\u0219ilor vechiului proprietar, ast\u0103zi fiind sediu de banc\u0103.<\/li>\n

    \n

    HOTELUL MINERVA str. Mihail Kog\u0103lniceanu nr. 1<\/h4>\n

    Cl\u0103direa a fost construit\u0103 \u00eentre anii 1898-1903, dup\u0103 planurile arhitec\u021bilor Toma Dobrescu \u0219i D. Nedelcu<\/strong>, pe terenul ce era atunci proprietatea epitropiei Madona Dudu. Maiestuoasa cl\u0103dire a adunat laolalt\u0103 nume importante ale vremurilor Craiovei de odinioar\u0103. Pe aici au trecut \u0219i oameni politici importan\u021bi precum pre\u0219edintele Fran\u021bei, Generalul Charles De Gaulle, c\u00e2nd a vizitat Craiova \u00een 1968. Stilul arhitectonic a fost inspirat de arhitectura arab\u0103 \/ maur\u0103.<\/li>\n

    \n

    CASA NICOLAE ROMANESCU, Calea Unirii nr. 57<\/h4>\n

    A apar\u021binut familiei revolu\u021bionarilor pa\u0219opti\u0219ti Petrache \u0219i Costache Romanescu. Se spune c\u0103 ar fi fost cea dint\u00e2i locuin\u021b\u0103 din Craiova pe care s-a arborat drapelul tricolor. Ast\u0103zi, casa poart\u0103 numele celebrului om politic craiovean Nicolae Romanescu<\/strong> (consilier, primar al Craiovei, deputat \u0219i senator timp de 48 de ani), cunoscut mai ales pentru \u00eenfiin\u021barea Parcului Nicolae Romanescu. Colec\u021bionar \u0219i bibliofil, Romanescu \u0219i-a transformat casa \u00eentr-o adev\u0103rat\u0103 galerie de art\u0103, el str\u00e2ng\u00e2nd de-a lungul anilor o colec\u021bie valoroas\u0103, ce includea pictur\u0103, grafic\u0103, sculpturi, por\u021belanuri, \u021bes\u0103turi, tapiserii, mobilier \u0219i c\u0103r\u021bi, art\u0103 occidental\u0103 \u0219i rom\u00e2neasc\u0103.<\/p>\n

    Din 1974, Casa Romanescu mai este cunoscut\u0103 \u0219i drept Casa Universitarilor<\/strong>, spa\u021biu dedicat activit\u0103\u021bilor cultural-\u0219tiin\u021bifice organizate de cadrele didactice de la Universitatea din Craiova.<\/li>\n

    \n

    PARCUL NICOLAE ROMANESCU, Bd Nicolae Romanescu, nr.1<\/h4>\n

    Parcul a \u00eenceput sa fie construit \u00een anul 1901 din ini\u021biativa primarului Nicolae Romanescu. Proiectarea lui a fost realizata de arhitectul peisagist francez Edouard Redont<\/strong>. In anul 1900, planurile parcului au fost medaliate cu medalia de aur la Expozi\u021bia Universal\u0103 de la Paris, iar \u00een 1903, Parcul a fost inaugurat \u00een prezen\u021ba Regelui Rom\u00e2niei Carol I. Suprafa\u021ba total\u0103 a parcului este de aproximativ 96 de hectare \u0219i este, ca m\u0103rime, al treilea parc natural amenajat din Europa.<\/p>\n

    Datorita faptului ca a fost construit pe mo\u0219ia familiei Bibescu, parcul este cunoscut \u0219i sub denumirea de Parcul Bibescu.<\/p>\n

    Unul dintre obiectivele turistice din parc este Castelul Fermecat. Acesta a fost construit odat\u0103 cu parcul, iar in prezent acesta g\u0103zduieste un restaurant \u0219i o terasa de var\u0103. De fapt, nu era vorba de un castel, ci de o structur\u0103 care g\u0103zduia bazinele de apa ce ajutau la irigarea parcului.<\/p>\n

    Odata cu parcul, a fost inaugurat si hipodromul cu o suprafata de 20 de hectare care era, la \u00eenceputul secolului, cel mai mare
    \ndin tara. Un alt loc important din parc este Podul Suspendat. Acesta lega doua dealuri si traverseaz\u0103 lacul din centrul parcului. Acesta din urma poate fi str\u0103b\u0103tut si cu barca pe care o pute\u021bi \u00eenchiria din apropierea lui. \u00centinderea de apa din Parcul Romanescu este de peste 4 ha. Parcul are str\u0103zi, drumuri, alei \u0219i poteci care \u00eensumeaz\u0103 aproximativ 50 km lungime!<\/li>\n<\/ul>\n

     <\/p>\n

    SURSE:<\/strong><\/h4>\n

    ISTORIA – CRAIOVA MEMORIE SI CUNOASTERE LOCALA (aman.ro)<\/a>
    \nPrim\u0103ria Municipiului Craiova (primariacraiova.ro)<\/a>
    \nPalatul Administrativ Craiova | Monumente Oltenia<\/a>
    \nIstoric (muzeuldeartacraiova.ro) <\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

    Jude\u021bul Dolj Unul dintre cele mai mari jude\u021be din Rom\u00e2nia (locul 7), pozi\u021bionat \u00een sud-vestul \u021b\u0103rii, este parte a regiunii de dezvoltare Oltenia, al\u0103turi de alte [\u2026]<\/span><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"parent":0,"menu_order":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","template":"","meta":{"footnotes":""},"class_list":["post-204","page","type-page","status-publish","hentry"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.isjdolj.ro\/onm\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/204","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.isjdolj.ro\/onm\/wp-json\/wp\/v2\/pages"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.isjdolj.ro\/onm\/wp-json\/wp\/v2\/types\/page"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.isjdolj.ro\/onm\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.isjdolj.ro\/onm\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=204"}],"version-history":[{"count":24,"href":"https:\/\/www.isjdolj.ro\/onm\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/204\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":307,"href":"https:\/\/www.isjdolj.ro\/onm\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/204\/revisions\/307"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.isjdolj.ro\/onm\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=204"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}