Noutăți MEN

Astăzi, 8 decembrie 2023, Ministerul Educaţiei, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (Organisation for Economic Co-operation and Development-OECD) și Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) au organizat dezbaterea „Rezultatele PISA 2022 în contextul reformei naționale în domeniul educației”, în cadrul căreia au fost detaliate și analizate rezultatele Raportului Național PISA 2022.

Evenimentul a fost organizat în marja celei de-a cincea ediții a „Global Forum on the Future of Education and Skills 2030”, desfășurată la București, în perioada 6 - 8 decembrie 2023.

Au fost prezenți ministrul Educației, Ligia Deca, directorul OECD Education and Skills, Andreas Schleicher, rectorul SNSPA, prof. univ. dr. Remus Pricopie și coordonatorul național PISA 2022, Gabriela Noveanu, alături de reprezentanți ai mediului universitar și preuniversitar și ai societății civile.

Raportul a fost realizat de echipa Unității de Cercetare în Educație din cadrul Centrului Național de Politici și Evaluare în Educație, coordonată de Gabriela Noveanu și cu suport tehnic din partea OCDE prin programul „Lead Analyst”.

Documentul oferă informații privind participarea României la PISA 2022, cadrul de competență pentru domeniile matematică, lectură și științe, tendințe cu privire la performanțele elevilor români, echitatea sistemului, starea de bine, precum și o analiză a asocierii resurselor investite în educație și a climatului școlar cu performanța elevilor la matematică.

Câteva dintre concluziile raportului:

• Spre deosebire de alte state, România nu a înregistrat pierderi semnificative în performanțele elevilor, ceea ce demonstrează că țara noastră a reușit să reducă impactul pandemiei.

• Scorurile medii obținute de elevii din România în 2022 au fost similare cu cele înregistrate în 2018 la matematică, lectură și științe.

• În România, 51% dintre elevi au atins cel puțin nivelul 2 de competență la matematică.  Aproximativ 58% dintre elevii din România au atins cel puțin nivelul 2 la lectură și aproximativ 56% au atins cel puțin nivelul 2 la științe.

• 7% dintre elevii dezavantajați socioeconomic din România au reușit să obțină rezultate la matematică corespunzătoare nivelurilor de competență superioare (media OCDE: 10%).

• Fetele declară niveluri mai scăzute ale satisfacției cu viața, comparativ cu băieții (7,2 față de 7,9).

• Peste 87% dintre elevi declară că se simt in siguranță în școală și în jurul școlii.

• 78% dintre elevi au fost de acord sau total de acord cu faptul că profesorii sunt interesați de starea de bine a elevilor lor și 27% dintre elevi au declarat că se simt intimidați de profesorii din școală. Intre 40% și 60% dintre elevi simt nevoia să primească mai multă atenție de la profesorii lor.

Noua Lege a învățământului preuniversitar creează cadrul necesar pentru a valorifica rezultatele studiului PISA și pentru a îmbunătăți competențele elevilor la lectură, matematică și științe. 

Câteva dintre măsurile incluse în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, care au rolul de a reduce principalii factori de influență asupra rezultatelor, respectiv - sistemul de evaluare deficitar, decalajul de statut socio-economic dintre elevi, gradul de frecventare a educației timpurii, absenteismul școlar -, sunt:

• Standardizarea evaluărilor naționale - Nivelul de alfabetizare funcțională al elevilor va fi evaluat periodic, prin teste online, corespunzătoare fiecărui nivel și fiecărei clase. Aceste evaluări vor fi realizate prin Platforma națională de alfabetizare funcțională, conform standardelor de alfabetizare funcționale și corelate cu profilul absolventului.

• Formarea dedicată a cadrelor didactice - Va fi înființat un Program național de formare a cadrelor didactice, în vederea creșterii nivelului de alfabetizare funcțională a elevilor.

• Creșterea numărului burselor școlare și a cuantumului acestora, ca formă de susținere, pe de o parte a performanței, pe de altă parte, a progresului în fiecare clasă.

• Programul „Învățare remedială” - Sprijin pentru elevii cu dificultăți de învățare sau care înregistrează decalaje în învățare prin suport suplimentar, personalizat, din partea cadrelor didactice.

Acestor măsuri li se adaugă serviciile de educație timpurie de calitate, indiferent de mediu, care implică finanțarea a 98 de servicii de educație timpurie complementare; formarea a 21.000 specialiști din creșe și grădinițe prin PNRR în 2024 - 2025; susținerea autorităților publice locale, în vederea extinderii rețelei de creșe și grădinițe

Concluziile raportului vor fi utilizate în procesul de dezvoltare a proiectului „Mecanisme de intervenție pentru dezvoltarea alfabetizării funcționale în învățământul preuniversitar”, finanțat din fonduri europene nerambursabile, prin Programul Educație și Ocupare 2021-2027, ce prevede formarea a peste 29.000 de profesori din învățământul primar și gimnazial și participarea a peste 58.000 de elevi.

Participarea României la PISA 2022 a fost susținută prin proiectul ROSE (ROMANIA SECONDARY EDUCATION PROJECT), finanțat printr-un împrumut de 200 de milioane de euro acordat Guvernului României de Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare.

Informații suplimentare privind rezultatele obținute de elevii din România în 2022 sunt disponibile în Raportul Național PISA 2022, publicat pe site-ul Unității de Cercetare în Educație (Centru Național PISA desemnat) și pe site-ul Ministerului Educației.  

BIROUL DE PRESĂ

În perioada 6 - 8 decembrie 2023, se desfășoară, la București, „Forumul global privind viitorul educației și al competențelor 2030”.

Forumul global este o platformă de colaborare pentru proiectarea și implementarea curriculumului educațional, care reunește factori de decizie politică, lideri de gândire și parteneri sociali, profesori, studenți și elevi. Aceștia au oportunitatea de a identifica domenii de intervenție în elaborarea de noi politici/instrumente, de a formula soluții la provocările actuale și de a promova schimbul de bune practici și învățarea reciprocă.

Ediția din acest an a Forumului are ca temă „Spre busola didactică a OCDE într-o lume VUCA: Navigarea prin incertitudine și complexitate cu ajutorul Inteligenței Artificiale generative, recuperarea post-Covid și dezastrele naturale sau provocate” și reunește peste 150 de experți, profesori, reprezentanți guvernamentali din sectorul educației, la nivel internațional.

Sesiunile de lucru abordează exemple de bune practici bazate pe pedagogii inovative centrate pe folosirea inteligenței artificiale, a digitalului și a roboticii în formarea competențelor STEM/STEAM.

Evenimentul se desfășoară în cadrul proiectului „Educația 2030”, derulat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).

Informații suplimentare pot fi consultate în agenda evenimentului. 

IMPORTANT: Sesiunea de deschidere (cu începere de la ora 9:45) poate fi urmărită pe pagina de Facebook a Ministerului Educației și pe canalele SM ale OCDE. 

Astăzi, 5 decembrie, a avut loc lansarea rezultatelor Programului pentru Evaluarea Internațională a Elevilor - PISA 2022 (bazat pe date din 81 de țări și economii, inclusiv România), eveniment găzduit de Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” din București.

Programul pentru Evaluarea Internațională a Elevilor (Programme for International Student Assessment - PISA), coordonat de OCDE, este o cercetare internațională ce are loc la intervale regulate de timp, care urmărește să evalueze sistemele de educație din întreaga lume prin testarea competențelor elevilor de 15 ani la lectură, matematică și științe.

Scorurile medii obținute de elevii din România în 2022 au fost similare cu cele înregistrate în 2018 la matematică, lectură și științe. Spre deosebire de multe alte state, România nu a înregistrat pierderi semnificative în performanțele elevilor, ceea ce demonstrează că avem un sistem de educație rezilient și că țara noastră a reușit să reducă impactul pandemiei.

Scorul mediu obținut de elevii români în 2022 este 428 la oricare dintre domeniile investigate - matematică, lectură sau științe.

În România, 51% dintre elevi au atins cel puțin nivelul 2 de competență la matematică. Acești elevi pot interpreta și recunoaște, fără instrucțiuni directe, modul în care o situație simplă poate fi reprezentată matematic (de exemplu, compararea distanței totale pe două rute alternative sau conversia prețurilor într-o monedă diferită).

Aproximativ 58% dintre elevii din România au atins cel puțin nivelul 2 la lectură. Acești elevi pot identifica ideea principală dintr-un text de lungime moderată, pot găsi informații bazate pe criterii explicite, uneori complexe, și pot reflecta asupra scopului textelor, atunci când li se cere în mod explicit să facă acest lucru.

Aproximativ 56% dintre elevii din România au atins cel puțin nivelul 2 la științe. Acești elevi pot recunoaște cel puțin explicația corectă privind fenomenele științifice familiare și pot folosi astfel de cunoștințe pentru a identifica, în cazuri simple, dacă o concluzie este validă, pe baza datelor furnizate.

Noua Lege a învățământului preuniversitar creează cadrul necesar pentru a valorifica rezultatele studiului PISA și pentru a îmbunătăți competențele elevilor la lectură, matematică și științe. Câteva dintre măsurile incluse în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, care vor duce la ameliorarea acestor rezultate:

• Standardizarea evaluărilor naționale - Nivelul de alfabetizare funcțională al elevilor va fi evaluat periodic, prin teste online, corespunzătoare fiecărui nivel și fiecărei clase. Aceste evaluări vor fi realizate prin Platforma națională de alfabetizare funcțională, conform standardelor de alfabetizare funcționale și corelate cu profilul absolventului.

• Formarea dedicată a cadrelor didactice - Va fi înființat un Program național de formare a cadrelor didactice, în vederea creșterii nivelului de alfabetizare funcțională a elevilor.

• Creșterea numărului burselor școlare și a cuantumului acestora, ca formă de sprijin al progresului școlar în fiecare clasă.

• Programul „Învățare remedială” – Sprijin pentru elevii cu dificultăți de învățare sau care înregistrează decalaje în învățare prin suport suplimentar, personalizat, din partea cadrelor didactice, acestea putând fi realizate de unitățile de învățământ preuniversitar în parteneriat cu organizațiile non-guvernamentale.

• Primă de instalare neimpozabilă egală cu 5 salarii minime brute pe țară cu condiția asumării unei perioade minime de 5 ani școlari, acordată personalului didactic repartizat cu statut de cadru didactic titular în unități de învățământ aflate în zone defavorizate.

• Creșterea cu 25% a costului standard pentru beneficiarii primari din unități de învățământ considerate a fi defavorizate.

Următorul ciclu de testare (2023 - 2025) va fi PISA 2025, întrucât 2025 este anul în care se va derula  testarea principală. În acest sens, în luna martie a acestui an, a fost aprobat proiectul de Hotărâre de Guvern privind participarea României la Programul pentru evaluarea internațională a elevilor - PISA 2025.

Pentru PISA 2025, științele reprezintă domeniul principal, iar domeniul inovator este „Învățarea în lumea digitală” (LDW). Pe lângă domeniile principale și cel inovator, PISA oferă și evaluarea unui domeniu opțional, care, pentru PISA 2025, este limbă străină, respectiv limba engleză.

De asemenea, pentru prima dată, România participă la PISA 2025 - opțiunile internaționale și anume la: Chestionarul TIC pentru elevi, Chestionarul pentru părinți, Chestionarul pentru profesorii de științe, Evaluarea la Limbă străină - Engleză, Chestionarul pentru profesorii de limba engleză.

Detalii suplimentare privind rezultatele obținute de elevii din România în 2022 sunt disponibile în documentul atașat (sau în această secțiune).

Participarea României la PISA 2022 a fost susținută prin proiectul ROSE (ROMANIA SECONDARY EDUCATION PROJECT), finanțat printr-un împrumut de 200 de milioane de euro acordat Guvernului României de Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare.

BIROUL DE PRESĂ

Ministerul Educației, în calitate de coordonator de reforme și investiții finanțate prin Planul Național de Reformă și Reziliență (PNRR), lansează apelul de proiecte „Schema de granturi PNRAS runda a II-a (seria a 2-a)”, finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență - Componenta C15: Educație.

Documentele aferente lansării sunt disponibile mai jos:

• Ghidul solicitantului

• Anexe ghid solicitant arhivă RAR)

• Lista unităților de învățământ eligibile pentru a primi finanțare în cadrul PNRAS // Runda a II-a, seria a 2-a

Acest apel se adresează unităților de învățământ preuniversitar de stat, care au o rată de abandon școlar ridicată și performanță școlară scăzută la nivel gimnazial, conform listei unităților de învățământ eligibile.

Valoarea maximă a unui proiect este de 300.000 de euro, fără TVA.

Prin intermediul acestui apel, unitățile de învățământ preuniversitar de stat pot obține granturi pentru prevenirea și reducerea abandonului școlar la nivel gimnazial, îmbunătățirea rezultatelor obținute de elevi la evaluarea națională de clasa a VIII-a, precum și pentru îmbunătățirea tranziției de la învățământul secundar inferior la cel superior.

Depunerea cererilor de finanțare se va face pe platforma UEFSCDI până la data de 12 ianuarie 2024.

Ministerul Educației, în calitate de coordonator de reforme și investiții finanțate prin Planul Național de Reformă și Reziliență (PNRR), lansează apelul necompetitiv de proiecte „Dezvoltarea platformei de evaluare și realizarea de conținut digital”, finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență - Componenta C15: Educație.

• Ghidul solicitantului;

• Anexele ghidului (în format editabil) sunt disponibile ► AICI (arhivă RAR).

Acest apel necompetitiv este dedicat Ministerului Educației, prin Unitatea de Implementare a Proiectelor Finanțate din Fonduri Europene (UIPFFE), în parteneriat cu Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație (CNPEE).

Conform prevederilor art. 248, alin. (10) din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, toate „evaluările și examenele naționale vor fi în integralitate standardizate și administrate în format digital începând cu anul școlar 2027-2028”. În acest sens, prin intermediul acestui apel, Ministerul Educației vizează pilotarea și, ulterior, implementarea unui sistem de evaluare digitalizată a competențelor elevilor, date fiind avantajele multiple pe care le presupune acest tip de evaluare (scalare, acuratețe, siguranță, obiectivitate etc.). 

Prin acest apel se urmărește dezvoltarea unei platforme de evaluare digitală, precum și livrarea proceselor pentru evaluarea în mediul online a competențelor elevilor. Totodată, se vor dezvolta resurse educaționale deschise pentru a asigura digitalizarea mediilor de învățare, simultan cu asigurarea șanselor egale de învățare tuturor categoriilor de elevi. Platforma de evaluare dezvoltată în cadrul apelului va fi accesibil[ tuturor elevilor și cadrelor didactice din sistemul de învățământ preuniversitar.

Proiectul este de tip necompetitiv, cu termen-limită de depunere, exclusiv online, prin platforma electronică PNRR, data de 21 decembrie 2023.

În vederea atingerii țintelor/jaloanelor, vor fi finanțate activități cu următoarele obiective:

O1. Crearea cadrului de utilizare a mediului online pentru evaluările naționale, prin dezvoltarea unui sistem de evaluare și testare securizată online,

O2. Creșterea calității resurselor de învățare, prin dezvoltarea unor resurse educaționale deschise pentru diferite categorii de utilizatori.

Testarea platformei de evaluare se va realiza în unitățile de învățământ în care se organizează evaluările și examenele naționale. În funcție de feedbackul utilizatorilor, se vor opera îmbunătățiri, astfel încât platforma să fie complet funcțională la nivel național în anul școlar 2025-2026.

International Civic and Citizenship Education Study (ICCS) este cel mai mare studiu internațional și singurul dedicat educației civice și pentru cetățenie.

Astăzi, 28 noiembrie 2023, Asociația Internațională pentru Evaluarea Performanțelor Educaționale a lansat online raportul internațional al studiului International Civic and Citizenship Education Study 2022, bazat pe date din 24 de țări, inclusiv România.

Țara noastră a participat pentru prima dată la acest studiu, sub coordonarea echipei Laboratorului de Testare Educațională din cadrul Facultății de Psihologie și Științele Educației a Universității din București. Participarea României la studiu a fost finanțată prin proiectul FSS2022 (Derularea participării României la studiile comparative internaționale în educație organizate de IEA), European Education and Culture Executive Agency și Romanian American Foundation.

Studiul ICCS evaluează competențele civice al tinerilor de clasa a VIII-a și investighează modul în care acestea se formează. Această ediție a studiului a inclus aspecte legate de cetățenie globală, dezvoltare durabilă, migrație, evoluția sistemelor politice și utilizarea tehnologiilor digitale pentru participarea civică. De asemenea, în cadrul ICCS, se colectează date privind diferite aspecte care ajută profesorii să predea și studenții să învețe, spre exemplu, oportunitățile de participare civică din școli.

Declarație Ministrul Educației, Ligia DECA

„România va aparține celor mai activi cetățeni ai ei, iar educația civică este esențială în acest sens. Ne dorim adulți prezenți la vot, dar mai ales adulți care își cunosc drepturile și responsabilitățile, care știu cum funcționează instituțiile publice, care sunt preocupați de problemele sociale actuale și de amenințările la adresa democrației reprezentative. Participarea României la studiul ICCS este importantă nu doar pentru că ne arată unde ne situăm în raport cu alte state, ci și pentru că rezultatele studiului sunt un indicator important în stabilirea pașilor pentru îmbunătățirea politicilor și a practicilor în domeniul educației civice.”

Declarație prof. dr. Cătălina Ulrich Hygum, coordonator ICCS România

„Este foarte important că România participă la acest studiu. Pe de o parte, avem o imagine despre cum înțeleg elevii de 14 ani lumea în care trăiesc și cât sunt de pregătiți pentru rolurile lor ca cetățeni. Elevii sunt interesați de problemele politice și sociale ale lumii de azi, marcată de războaie, tehnologie, poluare și consideră că vocile experților trebuie luate în considerare mai mult în luarea deciziilor de interes public. Pe de altă parte, rezultatele ne readuc în atenție faptul că formarea competențelor civice se realizează continuu în școală, nu doar prin anumite discipline și nu doar în anumite momente. Pentru elevi contează foarte mult cum practică principiile civice în viața de zi cu zi din școală: relațiile lor cu profesorii și colegii, contribuția lor la luarea deciziilor și la experiențele de învățare, comportamentele responsabile față de consum și mediu sau voluntariatul în comunitate. Raportul național, cu analiza rezultatelor, va fi lansat în martie 2024. ”

Prof. dr. Lucian Ciolan, Reprezentantul României în General Assembly IEA, Prorector UB

„Acesta este cel de-al doilea studiu operat de Laboratorul de Testare Educațională din cadrul Universității din București (după TIMSS 2019) și va fi urmat de alte două, care vor analiza competențele digitale (ICILS) și, din nou, pe cele de matematică și științe (TIMSS). Studiul de competențe civice (ICCS) ne arată, de exemplu, că există o variație mai mare a nivelului de cunoștințe și abilități de gândire civică în interiorul țărilor, în funcție de diverse variabile (cum ar fi statutul socio-economic), decât între diverse țări. Scorul mediu obținut de România pentru cunoștințele și abilitățile de gândire civică (470) este mai mic decât al unor țări precum Suedia și Polonia, dar mai mare decât al Serbiei și al Bulgariei. La fel cum se întâmplă și la alte analize internaționale comparative la care România participă, una dintre problemele care determină performanțe medii nu foarte bune este felul în care se distribuie performanța comparativ cu alte țări, între cele patru niveluri (A, B, C, D).”

Ce știu și ce pot face elevii români din punct de vedere civic?

Cunoștințele și abilitățile de gândire civică au fost măsurate pe o scală cu 4 niveluri (A, B, C, și D).

Un procent important de elevi (18.3%) se află la nivelul A, ceea ce înseamnă că aceștia pot să identifice relația dintre procesele de organizare socială și mecanismele legale care sunt utilizate pentru a le controla, cunosc beneficiile acțiunilor politice/civice, pot evalua poziții, acțiuni politice sau legi în funcție de principiile care le fundamentează.

Cel mai mulți elevi (30.6%) se află la nivelul B, ceea ce înseamnă că aceștia sunt familiarizați cu concepte abstracte, precum democrația reprezentativă, recunosc modul în care instituțiile și legile pot fi utilizate pentru protecția și promovarea valorilor și principiilor societății, înțeleg influența pe care o poate avea un cetățeni activi asupra comunității locale și nu numai.

Mai puțin de o treime dintre elevii români se află la nivelul D sau mai jos (24.3%), ceea ce înseamnă că aceștia pot să opereze cu noțiuni civice/pentru cetățenie elementare, concrete și explicite, spre exemplu, cunosc faptul că toți oamenii sunt egali în fața legii.

Implicarea civică în școală și comunitate

• Cei mai mulți elevi români, 86%, au votat pentru alegerea reprezentantului clasei în consiliul elevilor, față de 78%, media țărilor participante la ICCS 2022;

• Mai puțin de o treime dintre elevii români (28%) au interes ridicat și foarte ridicat față de politică și problemele sociale;

• Peste o treime dintre elevii români (38%) se informează de la televizor privind știrile naționale și internaționale;

• Mai mulți elevi români (55%), decât media țărilor participante la ICCS 2022 (37%) au declarat că fac parte din grupuri de voluntariat care ajută comunitatea locală.

Încrederea în instituțiile statului, intențiile de vot și participare

• Cei mai mulți elevi români (7 din 10) consideră că democrația este cea mai bună formă de guvernământ, dar nivelul lor de satisfacție față de sistemul politic este mai redus decât media ICCS 2022 și doar 4 din 10 elevi au încredere ridicată în Guvern, Parlament, respectiv media tradițională;
• Într-o mai mare măsură decât media ICCS 2022, elevii români declară că intenționează să voteze pe viitor;
• Elevii români intenționează să participe la activități civice legale și politice (să ia legătura cu reprezentantul ales, să participe la marșuri/proteste pașnice, să colecteze semnături pentru o petiție) într-o măsură apropiată de media ICCS 2022.

Atitudini și intenții de participare pentru protecția mediului

• Cei mai mulți elevi români, aproximativ 6 din 10, consideră că schimbările climatice, respectiv pierderea biodiversității reprezintă o amenințare globală de mediu;

• Într-o măsură mai mare decât elevii din celelalte țări participante la studiu, elevii români consideră că pe viitor se vor implica în activități de protecția mediului, iar aproape 9 din 10 elevi consideră că îi vor încuraja și pe ceilalți să depună eforturi pentru a ajuta mediul înconjurător (spre exemplu prin economisirea apei);

• Preocuparea elevilor români față de amenințările globale de mediu este mai mare în rândul celor cu un nivel mai ridicat de cunoștințe și abilități de gândire civică.

În cursul lunii martie 2024, specialiștii Universității din București vor prezenta date și analize aprofundate referitoare la rezultatele studiului ICCS pentru România.

Raportul Internațional (EN): https://www.iea.nl/publications/iccs-2022-international-report

Cadrul de evaluare ICCS:

https://www.iea.nl/publications/assessment-framework/iea-international-civic-and-citizenship-education-study-2022

Infografice: https://www.iea.nl/publications/study-reports/infographics/iccs-2022-infographic-presentation

Despre ICCS

ICCS (International Civic and Citizenship Education Study) este un studiu comparativ internațional inițiat de către Asociația Internațională pentru Evaluarea Performanțelor Educaționale, cu scopul de a evalua competențele civice și pentru cetățenie ale elevilor de clasa a VIII-a.

La studiul ICCS 2022 au participat 24 de țări: Brazilia, Bulgaria, Taipei (China), Columbia, Croația, Cipru, Danemarca, Estonia, Franța, Germania (North Rhine-Westphalia), Germania (Schleswig-Holstein), Italia, Letonia, Lituania, Malta, Olanda, Norvegia, Polonia, România, Serbia, Republica Slovacă; Slovenia, Spania, și Suedia. În total, au participat aproximativ 82.000 de elevi din aproximativ 3.400 de școli, alături de aproximativ 40.000 de profesori.

În România testele au fost administrate în format tipărit pe un eșantion format din 158 școli. Au participat 2768 de elevi (dintre care 1357 de băieți și 1411 fete), 2242 profesori și directorii din școlile respective.

Testul a constat în itemi care măsoară cunoștințele civice ale studenților și capacitatea de analiză în domeniul educației civice și pentru cetățenie. În România, testul a fost administrat pe hârtie, incluzând 11 clustere de itemi. În plus, elevii au răspuns la chestionarul european și un chestionar cu întrebări privind backgroundul acestora, contextul școlar, percepțiile și concepțiile acestora. De asemenea, în fiecare școală selectată în eșantion, directorul și un număr de profesori selectați aleatoriu au răspuns la întrebări privind caracteristicile școlii și comunității.

Ministerul Educației a organizat, în cursul zilei de astăzi, 27 noiembrie, o videoconferință cu inspectorii școlari generali din județele Brăila, Călărași, Constanța, Galați și Tulcea, județele în care activitatea didactică cu prezență fizică este suspendată pe parcursul acestei zile din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile, prin hotărâri ale Comitetelor Județene pentru Situații de Urgență, la solicitarea Inspectoratelor Școlare Județene și cu aprobarea Ministerului Educației. 

Din informațiile primite în cadrul videoconferinței, nu se menține măsura suspendării activității didactice la nivelul tuturor unităților de învățământ preuniversitar din județele menționate. 

Prin urmare, începând de marți, 28 noiembrie, va fi reluată activitatea didactică cu prezență fizică. 

Ministerul Educației a solicitat inspectorilor școlari generali să monitorizeze situația la nivel de județ. În cazul în care vor exista unități de învățământ în care nu se pot asigura condițiile adecvate pentru desfășurarea activității didactice cu prezență fizică din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile, cursurile pot fi suspendate pe perioadă determinată, la solicitarea directorului, în baza hotărârii consiliului de administrație al unității, cu informarea inspectorului școlar general, respectiv cu aprobarea inspectorului școlar general și informarea Ministerului Educației. 

Vom comunica detalii pe tema eventualelor schimbări privind gradul de afectare a activității din unitățile de învățământ, dacă evoluția situației o va impune. 

BIROUL DE PRESĂ

Ministerul Educației a organizat astăzi, 26 noiembrie, o videoconferință la care au participat Ministrul Educației, Ligia Deca, Secretarul de Stat Sorin Ion și inspectorii școlari generali din județele afectate de condițiile meteorologice nefavorabile, pentru evaluarea situației din teritoriu și pentru stabilirea pașilor ce vor urma în ceea ce privește activitatea din unitățile de învățământ. 

Date fiind condițiile meteorologice nefavorabile care au generat închiderea unor drumuri și întreruperea alimentării cu energie electrică în localități din mai multe județe, prin hotărârea Comitetelor Județene pentru Situații de Urgență/la solicitarea Inspectoratelor Școlare Județene, cu aprobarea Ministerului Educației, luni, 27 noiembrie, se suspendă activitatea didactică cu prezență fizică în unitățile de învățământ preuniversitar din județele Brăila, Constanța, Călărași, Galați și Tulcea.

Recuperarea activității didactice pentru ziua de 27 noiembrie se va face la decizia Inspectoratelor Școlare Județene, cu consultarea unităților de învățământ și informarea Ministerului Educației. 

În restul județelor țării, conform informațiilor primite de la inspectorii școlari generali, activitatea didactică nu este afectată. 

Având în vedere că situația este dinamică, Ministerul Educației ține permanent legătura cu reprezentanții inspectoratelor școlare județene. 

Vom comunica detalii referitoare la eventuale schimbări privind gradul de afectare a activității din unitățile de învățământ, dacă evoluția situației o va impune. 

BIROUL DE PRESĂ

Ministerul Educației a organizat astăzi, 26 noiembrie, o videoconferință la care au participat Ministrul Educației, Ligia Deca, Secretarul de Stat Sorin Ion și inspectorii școlari generali din județele afectate de condițiile meteorologice nefavorabile, pentru evaluarea situației din teritoriu și pentru stabilirea pașilor ce vor urma în ceea ce privește activitatea din unitățile de învățământ. 

Date fiind condițiile meteorologice nefavorabile care au generat închiderea unor drumuri și întreruperea alimentării cu energie electrică în localități din mai multe județe, prin hotărârea Comitetelor Județene pentru Situații de Urgență/la solicitarea Inspectoratelor Școlare Județene, cu aprobarea Ministerului Educației, luni, 27 noiembrie, se suspendă activitatea didactică cu prezență fizică în unitățile de învățământ preuniversitar din județele Brăila, Constanța, Călărași, Galați și Tulcea.

Recuperarea activității didactice pentru ziua de 27 noiembrie se va face la decizia Inspectoratelor Școlare Județene, cu consultarea unităților de învățământ și informarea Ministerului Educației. 

În restul județelor țării, conform informațiilor primite de la inspectorii școlari generali, activitatea didactică nu este afectată. 

Având în vedere că situația este dinamică, Ministerul Educației ține permanent legătura cu reprezentanții inspectoratelor școlare județene. 

Vom comunica detalii referitoare la eventuale schimbări privind gradul de afectare a activității din unitățile de învățământ, dacă evoluția situației o va impune. 

BIROUL DE PRESĂ

Ministerul Educației a publicat astăzi, 17 noiembrie, în consultare publică, proiectul de Hotărâre de Guvern pentru modificarea și completarea Anexei nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 810/2023 pentru aprobarea normelor metodologice privind acordarea facilităților de transport pentru elevi. 

Principala intervenție de reglementare are scopul de a optimiza aplicarea facilităților acordate elevilor prin introducerea posibilității de a plăti suma forfetară de la începutul cursurilor până în prezent către elevii care nu au beneficiat de acest drept.

Ca urmare a discuțiilor desfășurate, după intrarea în vigoare a HG 810/2023, între Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice și Administrației și Ministerul Educației, precum și în urma discuțiilor purtate la reuniunea tehnică de lucru a ANRSC, respectiv din informațiile transmise de consiliile județene Autorității Naționale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice, a rezultat situația la nivel național privind asigurarea serviciilor publice de transport public județean. Astfel, având în vedere situația diferențiată între județe în materie de asigurare a serviciilor publice de transport rutier județean, Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice (ANRSC) propune modificarea și completarea H.G. 810/2023.

Drept urmare, consiliile județene vor adopta hotărâri pentru stabilirea valorii unitare lei/km aferente sumei forfetare ce se acordă elevilor, după cum urmează:

- în județele în care au fost atribuite contracte de delegare a gestiunii, ca medie a tarifelor medii lei/km/loc, inclusiv TVA, prevăzute în contractele atribuite;

- în județele care nu au finalizat nicio procedură de atribuire a contractelor de delegare a gestiunii, la nivelul valorii unitare medii la nivel național lei/km, stabilită de către ANRSC.

Sumele forfetare se finanțează de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Educației. Pentru acordarea facilităților de transport elevilor care nu beneficiază de servicii publice de transport este necesar ca proiectul de hotărâre de guvern să fie adoptat, astfel încât să fie asigurat cadrul legal pentru acordarea avizului conform al ANRSC pentru hotărârile consiliilor județene și plata sumelor cuvenite elevilor.

Hotărârea de modificare și completare a HG nr. 810/2023 nu are impact bugetar suplimentar față de impactul bugetar estimat la adoptarea actului de bază.

BIROUL DE PRESĂ

Ministerul Educației, în calitate de coordonator de reforme și investiții finanțate prin Planul Național de Reformă și Reziliență (PNRR), lansează apelul competitiv de proiecte PNRAS Runda a II-a ȘCOLI MICI.

• Ghidul solicitantului;

• Anexele ghidului sunt disponibile ► AICI (arhivă RAR).

În cadrul acestei investiții, unitățile de învățământ eligibile vor fi sprijinite astfel:

1. Prin grant alocat direct unității de învățământ pentru o categorie de activități eligibile și necesare a se implementa la nivel de unitate de învățământ, vizând:

● Activități de identificare și monitorizare a elevilor în risc de abandon școlar;

● Activități pedagogice și de sprijin;

● Activități extracurriculare/extrașcolare;

● Activități de informare, consiliere, asistență și educație a părinților/ tutorilor legali;

● Activități de sprijin organizate în parteneriat cu alte autorități și instituții competente sau cu alți actori din comunitatea locală;

●  Subvenții, ajutoare, premii, burse pentru beneficiarii proiectului;

●  Lucrări de amenajare minore, achiziționarea de bunuri (opționale).

2. Prin achiziții centralizate, realizate de Ministerul Educației, prin UMPFE, pentru unitățile de învățământ, cu scopul de a le sprijini din punct de vedere administrativ, urmărindu-se:

● Organizarea unor cursuri de formare la nivel regional/național pe teme relevante pentru prevenirea abandonului școlar pentru beneficiarii de granturi;

● Achiziționarea și distribuirea unor bunuri și servicii de digitalizare, respectiv dotări cu echipamente și materiale didactice pentru școlile beneficiare;

● Mentorat și sprijin pentru personalul didactic - beneficiarii de granturi;

Solicitanții eligibili sunt unitățile de învățământ preuniversitar de stat cu personalitate juridică, eligibile în cadrul Schemei de Granturi PNRAS - Școli Mici, conform Anexei 2 din cadrul Ghidului solicitantului.

Alocarea financiară pentru apelul de proiecte este de 25 de milioane de euro, iar pentru achizițiile centralizate - de maximum 25 de milioane de euro, însumând un total de 50 de milioane de euro dedicate sprijinirii școlilor mici.

Scopul măsurilor urmărite atât prin prin acest apel, cât și prin achizițiile centralizate vizează prevenirea și reducerea abandonului școlar și a părăsirii timpurii a școlii, incluzând:

• Reducerea absenteismului;

• Creșterea rezultatelor școlare, inclusiv recuperarea pierderilor în învățare/întârzierilor în dezvoltarea competențelor de bază (scris, citit, socotit), respectiv a competențelor corespunzătoare vârstei elevilor;

• Creșterea motivației elevilor pentru învățare și continuarea studiilor;

• Dezvoltarea abilităților socio-emoționale, inclusiv autonomie, perseverență, abilități sociale, comunicare și colaborare.

Apelul este deschis pentru depunerea de proiecte în perioada 01 noiembrie 2023 - 30 noiembrie 2023, pe platforma PNRR.

În completarea informațiilor comunicate anterior, revenim cu o serie de date relevante în privința acordării burselor școlare începând cu anul școlar 2023 - 2024.

Astfel, punerea în aplicare a prevederilor Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023 a condus la majorarea cuantumului burselor școlare după cum urmează:

• bursa de merit: de la 200 de lei/lună la 450 de lei/lună;

• bursa socială: de la 200 de lei/lună la 300 de lei/lună;

• bursa tehnologică: de la 200 de lei/lună la 300 de lei/lună.

În privința burselor de merit, conform celor mai recente date transmise de inspectoratele școlare județene/Inspectoratul Școlar al Municipiului București, peste 461.700 de elevi beneficiază în luna octombrie 2023 de acest tip de burse.

În funcție de criteriile de acordare (media anuală/media de admitere), datele centralizate au evidențiat faptul că 82,78% din totalul burselor de merit sunt acordate elevilor care se încadrează în tranșa de medii 8.00 - 10.00.

De menționat, de asemenea, faptul că 52,55% din totalul burselor de merit sunt acordate pentru rezultate obținute pe tranșa de medii 9.50 - 10.00.

8,74% din totalul burselor de merit revin elevilor care se încadrează în tranșa de medii 5.00 - 7.99 și 1,84% din totalul burselor de merit este generat de mediile sub 5.00. Raportat la numărul total de burse școlare (peste 1.289.000), bursele acordate pentru medii situate pe această tranșă reprezintă 0,66%.

6,64% dintre bursele de merit sunt acordate pentru premii la etape județene sau naționale ale olimpiadelor/competițiilor școlare și extrașcolare.

Precizăm, în acest context, că în anul școlar 2022 - 2023 au fost acordate peste 260.500 de burse de merit și peste 92.000 de burse de studiu, element ce relevă o majorare a numărului de beneficiari în acest an școlar. 

De asemenea, aproape s-a dublat numărul burselor sociale: peste 738.800 în acest an școlar, comparativ cu 389.490 de burse de ajutor social în anul școlar anterior.

Reiterăm că obiectivele burselor de merit care se acordă primilor 30% dintre elevii fiecărei clase, în ordinea descrescătoare a mediilor anuale/a mediilor de admitere, vizează stimularea învățării individuale, încurajarea unei competiții constructive în fiecare clasă de gimnaziu și liceu din România, reducerea disparităților  sociale, precum și îmbunătățirea mediei naționale a rezultatelor obținute de elevi, luând în calcul contextele de învățare diferite, atât la examenele naționale, cât și la testările internaționale.

Metodologia-cadru de acordare a burselor școlare a fost elaborată în concordanță cu prevederile Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023, care stabilește explicit tipurile de burse și principalele condiții de acordare a acestora.

Demersul a respectat etapele prevăzute de legislația în vigoare și principiul transparenței - elaborare, etapă de consultare publică, dezbatere publică, la solicitarea partenerilor de dialog social, ședință a Comisiei de Dialog Social de la nivelul Ministerului Educației pentru integrarea propunerilor și avizarea documentului, urmate de publicarea în Monitorul Oficial.

Ministerul Educației analizează propunerile de îmbunătățire a Metodologiei de acordare a burselor școlare, cu respectarea interesului superior al copilului și a principiului echității. 

Menționăm că situația numerică a burselor este dinamică. Centralizarea publicată în prezentul comunicat și în documentul anexat a rezultat în urma actualizărilor primite de la inspectoratele școlare județene/Inspectoratul Școlar al Municipiului București până la data de 31 octombrie 2023.

BIROUL DE PRESĂ

Reprezentanții Ministerului Educației au participat, în cursul zilei de luni, 30 octombrie, la o întâlnire de lucru cu reprezentanții Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, ai federațiilor sindicale reprezentative din învățământul preuniversitar și ai operatorului economic care gestionează măsurile de susținere a activității didactice emise sub forma suportului electronic pentru a clarifica o serie de aspecte privitoare la „Prima de carieră didactică” prevăzută de OUG nr. 58/2023.

Cele mai frecvente întrebări și răspunsuri sunt disponibile inclusiv pe canalele de comunicare ale Ministerului Educației (facebook) și ale Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene. Sunt clarificate o serie de aspecte privind:

• Modalitatea de alimentare a cardurilor.

• Situația în care o persoană este încadrată greșit într-o categorie de personal sau nu a primit cardul.

• Perioada de valabilitate a sumelor încărcate pe card.

• Documentele necesare pentru justificarea financiară a unor părți din prima de carieră didactică.

După finalizarea distribuirii cardurilor pentru prima didactică, vor fi transmise informații suplimentare privind cardurile pentru carieră profesională.

Ministerul Educației a realizat demersurile legale, conform competenței, pentru acordarea primei de carieră didactică și a primei de carieră profesională, pentru a fi respectate termenele asumate prin OUG nr. 58/2023 în ceea ce privește livrarea și încărcarea cardurilor în luna octombrie 2023. De asemenea, a răspuns constant tuturor solicitărilor Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, în vederea bunei desfășurări a acestui program de sprijin pentru personalul din învățământ.

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a gestionat contractarea serviciilor pentru emiterea tichetelor, iar livrarea acestora a fost realizată de Compania Națională „Poșta Română” S.A.

Reamintim, conform OUG nr. 58/2023, personalul din învățământ beneficiază de următoarele prime:

• Prima de carieră didactică (1.500 de lei) pentru personalul didactic și didactic auxiliar aflat în activitate în anul școlar 2022 - 2023 în învățământul preuniversitar și universitar de stat.

• Prima de carieră profesională (500 de lei) pentru personalul nedidactic aflat în activitate în anul școlar 2022 - 2023 în învățământul preuniversitar și universitar de stat.

Livrarea, emiterea tichetelor și stabilirea operatorilor economici eligibili privind utilizarea fondurilor din prima de carieră didactică și prima de carieră profesională sunt atribuții care, potrivit OUG nr. 58/2023, implică activitatea unor terțe instituții. 

BIROUL DE PRESĂ

Conform prevederilor din Metodologia-cadru de acordare a burselor - art. 23, alin. (2), până la data de 25 octombrie 2023, inspectoratele școlare județene/Inspectoratul Școlar al Municipiului București (ISMB) au transmis numărul de beneficiari pentru fiecare dintre categoriile de burse, respectiv excelență olimpică I, excelență olimpică II, merit, socială, tehnologică și pentru încurajarea participării la educație a mamelor minore.

Transmitem, în cele ce urmează, numărul de burse pentru fiecare dintre categorii, pe luna octombrie a acestui an școlar, așa cum a rezultat din datele transmise de inspectoratele școlare județene/ISMB:

• Bursa de excelență olimpică I: 170 de beneficiari

• Bursa de excelență olimpică II: 2.750 de beneficiari

• Bursa de merit: 459.883 de beneficiari

• Bursa socială: 736.635 de beneficiari

• Bursa tehnologică: 82.512 beneficiari

• Bursa pentru încurajarea participării la educație și prevenirea abandonului școlar pentru mamele minore: 731 de beneficiare.

În contextul modificării, de anul acesta, a Metodologiei-cadru de acordare a burselor școlare, pentru a fi pusă în concordanță cu prevederile Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023, reiterăm următoarele:

• Performanța școlară este recompensată prin acordarea burselor de excelență olimpică I și II.

• Bursa de merit înlocuiește bursa de merit și bursa de studiu, așa cum erau prevăzute înainte de intrarea în vigoare la Legii nr. 198/2023 și se acordă mai multor categorii de beneficiari, așa cum sunt prevăzuți în cuprinsul art. 7, alin. (1) din Metodologia de acordare a burselor școlare. Scopul burselor de merit care se acordă primilor 30% dintre elevii fiecărei clase, în ordinea descrescătoare a mediilor anuale, este de a stimula progresul școlar individual, prin raportare la colectivul de elevi din care beneficiarii fac parte, precum și îmbunătățirea mediei naționale a rezultatelor obținute de elevi, luând în calcul contextele de învățare diferite.

Menționăm că Ministerul Educației a solicitat inspectoratelor școlare județene/Inspectoratului Școlar al Municipiului București centralizarea privind situația numerică a burselor pe categorii de beneficiari pentru fiecare tip de bursă.

BIROUL DE PRESĂ

Ministerul Educației lansează în consultare publică Profilul de formare al absolventului. 

Elaborarea documentului, consultarea publică și aprobarea Profilului de formare al absolventului sunt etape în cadrul elaborării curriculumului național în acord cu prevederile Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023. 

Profilul absolventului a fost elaborat de specialiști și cercetători din cadrul Centrului Național de Politici și Evaluare în Educație - Serviciul Dezvoltare Curriculum și Unitatea de Cercetare în Educație, instituție aflată în subordinea Ministerului Educației, alături de alți experți în domeniu, reprezentanți ai mediului preuniversitar și universitar, precum și ai societății civile și este în acord cu prevederile Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023 și cu alte documente europene și ale OCDE.

În cadrul procesului de consultare publică este prevăzută o dezbatere care va avea loc vineri, 20 octombrie. Evenimentul va reuni reprezentanți ai Ministerului Educației, ai mediului preuniversitar și universitar, ai federațiilor sindicale reprezentative, precum și ai societății civile. Presa va avea acces la eveniment în baza exprimării, în prealabil, a intenției de participare. Informații în acest sens vor fi comunicate ulterior.

BIROUL DE PRESĂ

Astăzi, în ședința de Guvern, a fost aprobată Ordonanța de urgență privind unele măsuri pentru sprijinirea categoriilor de preșcolari și elevi dezavantajați care beneficiază de sprijin educațional pe bază de tichete sociale pe suport electronic acordate din fonduri externe nerambursabile.

120 milioane euro se alocă din Programul Incluziune și Demnitate Socială 2021-2027, pentru copiii dezavantajați din învățământul de stat preșcolar, primar și gimnazial. Astfel, se continuă sprijinul acordat în anii trecuți din Programul Operațional Ajutorarea Persoanelor Defavorizate 2014-2020, în contextul în care abandonul școlar și scăderea ratei de școlarizare în rândul copiilor din categoriile vulnerabile pot contribui la creșterea riscului de sărăcie.

Vor fi acordate tichete sociale pentru sprijin educaţional în valoare de 500 lei/copil, într-o tranșă unică, în următorii patru ani școlari.

Conform estimărilor, 410.000 copii provenind din medii dezavantajate vor beneficia de acest sprijin în fiecare an școlar, pentru achiziționarea de rechizite și articole de vestimentaţie necesare frecventării şcolii şi grădiniţei.

Ministerul Educației, prin unitățile de învățământ din subordine, va primi și centraliza cererile pentru acordarea acestei măsuri de sprijin educațional, iar lista cu destinatarii finali eligibili va fi stabilită în urma verificărilor realizate de Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, cu sprijinul Ministerului Afacerilor Interne (prin Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor și Inspectoratul General pentru Imigrări),  precum și al Agenției Naționale de Administrare Fiscală.

Conform actului normativ, vor putea beneficia de aceste măsuri de sprijin educațional:  

• copiii din învățământul de stat preșcolar care îndeplinesc condițiile pentru obținerea sprijinului educațional acordat copiilor din familie defavorizate, conform Legii nr. 248/2015 privind stimularea participării în învăţământul preşcolar a copiilor provenind din familii defavorizate, cu modificările şi completările ulterioare

• elevii din ciclul primar și gimnazial înscriși în unități de învățământ de stat, care îndeplinesc criteriile de venit stabilite în Programul național de rechizite școlare, conform Ordonanţei Guvernului nr. 33/2001 privind acordarea de rechizite școlare, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 126/2002, respectiv care sunt în întreținerea familiilor al căror venit mediu net lunar pe membru de familie, realizat în luna iulie a fiecărui an, este de maximum 50% din salariul de bază minim brut pe țară.

Unitățile de învățământ informează părinții sau părintele singur/reprezentantul legal sau reprezentanții legali cu privire la condițiile de eligibilitate pentru acordarea tichetelor sociale.

Solicitările pentru acordarea tichetelor se depun la unitatea de învățământ în termen de 45 de zile de la începerea anului școlar curent și în termen de 25 de zile de la începerea anilor școlari aferenți perioadei 2024-2027.

BIROUL DE PRESĂ

Executivul a aprobat astăzi, 12 octombrie, Legea de ratificare a Acordului între Guvernul României și Cabinetul de Miniștri al Ucrainei privind recunoașterea reciprocă a actelor de studii.

Este primul Acord de recunoaștere a studiilor între România și Ucraina, adoptat după 24 de ani de la semnarea precedentului document-cadru (18 august 2023).

Principalele prevederi vizează, printre altele:

• recunoașterea reciprocă a perioadelor de studii din învățământul preuniversitar;

• recunoașterea Diplomei de licență, Diplomei de licență și master și a oricărei alte diplome de studii universitare, cu o durată de 5-6 ani (minim 300 de credite ECTS), eliberate în România cu diplomele de studii universitare de Specialist și Magister, eliberate în Ucraina;

• recunoașterea Atestatului cu o durată de 10 ani eliberat de instituțiile de învățământ secundar din Ucraina cu Diploma de Bacalaureat din România, numai dacă acest atestat este însoțit de o diplomă de studii universitare recunoscută în România;

• recunoașterea în România a  diplomelor de studii superioare (licență, master, doctorat) în Teologie, eliberate de instituțiile de învățământ superior religios din Ucraina, care nu sunt incluse în sistemul formal de educație, dacă sunt însoțite de certificatul de recunoaștere de stat prevăzut de legislația Ucrainei.

Într-o perioadă dificilă, Ministerul Educației a reușit să negocieze acest nou Acord de recunoaștere, a cărui semnare a fost determinată și de obligativitatea respectării normelor europene (transpuse în legislația națională) privind recunoașterea calificărilor profesionale. De asemnea, au contribuit la acest proces și modificările legislative întreprinse la nivelul sistemului național de învățământ din cele două state, inclusiv stabilirea Cadrului Național al Calificărilor.

Prin intermediul noului acord, cele două ministere au consolidat relațiile bilaterale în domeniul educației, ceea ce va contribui, totodată, la facilitarea accesului la studii și la piața forței de muncă a cetățenilor din cele două state, cu respectarea politicilor europene în domeniu.

BIROUL DE PRESĂ

5 octombrie este un moment în care ne îndreptăm atenția spre rolul esențial al educației și al celor care aleg să educe, profesorii. Este, de asemenea, un moment în care ne gândim, cu recunoștință, la toți cei care se dedică celui mai mare sistem public din România.

Miile de oameni care fac să funcționeze sistemul de educație merită toată recunoștința și tot sprijinul, iar acțiunile din ultima vreme sunt un indicator că educația trebuie să fie o prioritate națională și că trebuie să facem totul pentru ca profesia didactică să fie respectată.

Cele mai mari creșteri salariale din ultimul deceniu, proiectele cu finanțare din PNRR care vor schimba fața școlilor din România, posibilitatea ca prin aceste proiecte să fie achiziționate și materiale didactice care să ușureze activitatea la clasă sunt doar câteva dintre inițiativele care se concretizează deja.

Toate acestea sunt dublate de convingerea mea că reformele începute prin noile legi ale educației sunt șansa pentru ca educația să fie mai aproape de ceea ce ne dorim cu toții și sunt completate de devotamentul neclintit pentru educație, pentru copii și tineri și pentru cei care îi educă.

Știu neajunsurile sistemului de educație și știu că lucrurile se pot face mai bine. În mine, veți avea mereu un partener de dialog și un sprijin!

Mulțumesc tuturor celor ce se dedică educației, celor ce sunt inspirație și rămân, peste timp, repere în devenirea copiilor noștri!

La mulți ani!

Ligia DECA,

Ministrul Educației

La nivelul Ministerului Educației și Ministerului Afacerilor Interne, se derulează Campania de prevenire a faptelor de port sau folosire fără drept de obiecte periculoase în incinta unităților de învățământ preuniversitar, cu scopul de a crește gradul de siguranță a elevilor și a personalului didactic și de a preveni delincvența juvenilă în incinta și în zona adiacentă a unităților de învățământ preuniversitar.

Activitățile din cadrul campaniei s-au derulat la nivel național, în perioada 24 aprilie - 12 iunie 2023, atât în mediul urban, cât și rural, de către structuri de ordine publică, siguranță școlară și prevenirea criminalității, având ca beneficiari elevii, părinții și cadrele didactice.

Activitățile au avut ca direcții de acțiune informarea elevilor pentru conștientizarea consecințelor (fizice, psihologice, juridice etc.) ale faptelor de port sau folosire fără drept de obiecte periculoase și dezvoltarea parteneriatului cu cadrele didactice, reprezentanții părinților, reprezentanții elevilor și informarea acestora cu privire la importanța și mecanismul sesizării/semnalării faptelor de port sau folosire fără drept de obiecte periculoase în incinta unităților de învățământ.

Pentru organizarea și desfășurarea activităților de implementare a Planului de măsuri, au fost implicate inspectoratele școlare județene, au fost contactate unitățile de învățământ și a fost întocmită agenda activităților comune, inclusiv prin implicarea actorilor instituționali.

Astfel, au fost realizate activități în 4.859 de unități de învățământ (1.979 din mediul urban și 2.880 din mediul rural) dintre care 989 de școli primare, 2.862 de școli gimnaziale și în 1.008 licee/colegii/școli profesionale.

Pentru conștientizarea consecințelor (fizice, psihologice, juridice) asociate portului sau folosirii fără drept de obiecte periculoase în incinta unităților de învățământ, cu sprijinul partenerilor, au fost organizate și desfășurate 6.348 de activități  (2.890 în mediul urban, respectiv 3.458 în mediul rural).

Totodată, au fost organizate 1.149 de activități în școli primare (290 din mediul urban și 859 din mediul rural), 3.710 în școli gimnaziale (1.385 din mediul urban și 2.325 din mediul rural) și 1.489 în licee/colegii/școli profesionale (1.215 din mediul urban și 274 din mediul rural).

Activitățile au avut 163.878 de elevi beneficiari, 79.354 provenind din mediul urban, iar 84.524 din mediul rural.

Astfel, în cadrul activităților au participat 23.299 de elevi din școli primare (7.590 din mediul urban și 15.709 din mediul rural), 94.573 din școlile gimnaziale (34.485 din mediul urban și 60.088 din mediul rural) și 46.006 de la licee/colegii/școli profesionale (37.279 provenind din mediul urban și 8.727 din mediul rural)

Pentru informarea cadrelor didactice și a părinților elevilor sau a reprezentanților legali ai acestora, în ceea ce privește importanța, respectiv mecanismul sesizării/semnalării faptelor de port sau folosire fără drept de obiecte periculoase, au fost organizate și desfășurate 1.204 activități, dintre care 681 în mediul urban și 523 în mediul rural.

La nivelul unităților de învățământ preuniversitar, au fost luate măsuri pentru responsabilizarea factorilor implicați în procesul educațional, prin accentuarea acțiunilor desfășurate pentru dezvoltarea unei culturi de securitate în instituțiile de învățământ.

Toate acestea au ca scop formarea de comportamente și atitudini în spiritul respectării normelor de conviețuire socială, atât în școli, cât și în afara acestora.

În acest sens, au fost realizate analize ale fenomenului de violență în mediul școlar și au fost stabilite măsuri de prevenire a unor incidente, prin care să fie evitată atât implicarea elevilor, cât și a personalului din unitățile de învățământ.

În același timp, au fost purtate discuții referitoare la accesul în școli și despre obiectele interzise, stabilindu-se reguli clare de pătrundere în unitățile de învățământ, precum și de supraveghere a acestora.

Din dorința de a purta un dialog real cu elevii, pe teme care îi preocupă și îi afectează în mod direct, psihologi, specialiști în domeniu și invitați, participanți la diferite acțiuni în școli, au discutat deschis cu elevii despre: violența în mediul școlar, bullying și cyberbullying, portul unor obiecte interzise, consumul de substanțe periculoase, infracțiuni pe internet, trafic de persoane, fake-news, comunitate și voluntariat.

Temele propuse spre analiză cu elevii s-au axat pe respectarea regulilor și normelor de conduită în școală și în afara ei, dezvoltarea unor relații armonioase între elevi, încurajarea unei comunicări sincere, directe și prietenoase, necesitatea abordării unui stil de viață sănătos.

De asemenea, cadrele didactice din mai multe județe au participat la cursuri de formare prin intermediul Caselor Corpului Didactic, tematica acestora făcând referire la prevenirea violenței fizice și a bullyingului în rândul elevilor, aceste cursuri permițând o mai bună abordare a acestor probleme în discuțiile cu elevii, precum și identificarea cu mai mare ușurință a unor soluții.

Unitățile de învățământ preuniversitar, adesea în parteneriat cu alte instituții, au derulat proiecte pentru informarea tinerilor și limitarea fenomenului violenței în rândul acestora, precum și pentru încurajarea participării la activități de petrecere sănătoasă a timpului liber. Temele abordate au fost: „30 ianuarie - Ziua Internațională pentru nonviolență în școli”, „112 – Sună responsabil! De ce? Cui? Cum? cer ajutor”, „Abuzul asupra copiilor – ce înseamnă, cum îl recunoaștem”, „Vacanță în siguranță”, și alte teme de interes pentru aceștia. De asemenea, s-au derulat concursuri naționale, interjudețene și județene, care au avut ca tematică prevenirea violenței în rândul tinerilor.

Pe parcursul anului școlar 2022 - 2023, la nivel național, au fost constatate 141 de fapte de port sau folosirea fără drept de obiecte periculoase săvârșite în incinta și în zona adiacentă unităților de învățământ.

Din punct de vedere al mediului în care au fost comise, cele mai multe fapte de port sau folosirea fără drept de obiecte periculoase sesizate au fost săvârșite în mediul urban (121 fapte), în incinta unităților de învățământ fiind comise 137 de infracțiuni.

Inspectoratul General al Poliției Române și Ministerul Educației vor continua activitățile preventive destinate elevilor, precum și de informare a cadrelor didactice și a părinților/reprezentanților legali ai elevilor, prin intermediul „Campaniei de prevenire a faptelor de port sau folosire fără drept de obiecte periculoase în incinta unităților de învățământ preuniversitar”, și în perioada octombrie - decembrie 2023, aferentă modulelor 1 și 2 ale anului școlar 2023 - 2024.

Având în vedere informațiile apărute în spațiul public cu privire la plata salariilor personalului din învățământ, pentru o informare corectă, facem următoarele precizări:

• În bugetul pe anul 2023 au fost cuprinse cheltuielile cu salariile potrivit prevederilor legale din acel moment.

• Începând cu luna iunie 2023 au fost majorate salariile potrivit prevederilor OUG nr. 45/2023 și OUG nr. 57/2023.

• Începând cu drepturile salariale aferente lunii iunie 2023, salariile au fost calculate și plătite, conform prevederilor legale actuale, sumele fiind asigurate din bugetul aprobat.

• Ministerul Educației a solicitat, pentru rectificarea bugetară, suplimentarea sumelor pentru cheltuielile cu salariile, conform OUG nr. 45/2023 și OUG nr. 57/2023.

• În situația în care rectificarea bugetară va fi făcută mai târziu, este posibil ca Ministerul Educației să inițieze un proiect de hotărâre de Guvern pentru suplimentarea bugetului Ministerului Educației din fondul de rezervă bugetară pentru o parte din sumele solicitate la Ministerul Finanțelor pentru rectificarea bugetară.

Menționăm că actualul cadru legal permite efectuarea tuturor demersurilor, astfel încât salariile personalului din învățământ să fie plătite la termenele scadente.

BIROUL DE PRESĂ